Premium
Tudorel Toader a participat, luni, la Palatul Victoria, la întâlnirea dintre premierul Viorica Dăncilă și reprezentanții magistraților. Toader a anunțat, după întâlnirea care a durat două ore, că s-a ajuns la câteva soluții.
Toader a anunțat că s-a decis abrogarea articolul 54 din OUG 7 prin care li se permitea judecătorilor să devină procuror de rang înalt. Ministrul a convenit cu CSM ca orice proiect de act normativ să ajungă la Consiliu cu cel puțin 5 zile înainte de a intra în ședința Guvernului.
”Dialogul a durat două ore. A fost un dialog deschis, în care s-au adus argumente şi contraargumente, un cadru în cadrul căruia au fost căutate şi găsite soluţiile de ambele părţi, cele mai bune pentru sistem, pentru perioada socio-juridică pe care o parcurgem. Toţi participanţii am apreciat dialogul deschis pe baza de argumente, pe bază de contraargumente. De la început am făcut distincţiile între oportunitatea legiferării (...) şi legalitatea, constituţionalitatea legiferării, cu referire specială la principiul separaţiei puterii în stat, la separaţia carierelor prin puterea judecătorească între cariera judecătorilor şi cariera procurorilor.
Citește și: Kaufland majorează salariile angajaților! Totul se întâmplă de la 1 martie
1. Principalele soluţii asupra cărora de comun acord am convenit se referă la instituirea unui mecanism de dialog astfel încât CSM, cel care dă avize consultative în problemele de modificare a legilor justiţiei, pe de o parte, Guvernul pe de altă parte, dacă e vorba de ordonanţă, vom încheia un Memorandum, astfel încât fiecare proiect de act normativ propus de către Guvern, dincolo de transparenţa decizională, să ajungă să fie transmis la CSM cu cel puţin cinci zile înainte pentru a putea fi analizat, dezbătut şi avizat.
2. Există în sistem o problemă a salarizării, cei din IT, pentru că sunt diferențe salariale între specialiștii în IT. Vom ridica nivelul de salarizare, după principiul 'un drept câştigat nu poate fi coborât', deci vom recupera ceea ce au pierdut prin consultare cu Ministerul Muncii, cu Ministerul Finanţelor, dar în acelaşi timp vom şi uniformiza nivelul de salarizare în sistem pentru IT-işti.
Citește și: Este oficial! Programul Prima casă continuă și în acest an
3. S-a spus că nu se înțelege ce înseamnă ”sintagma procuror ierarhic de rang înalt”, de la Secția specială. Nu intră sub incidența articolului 15 din Constituție, sunt norme de procedură care se aplică pe viitor. Problema s-a clarificat. Dacă avem procuror șef la DNA, procuror șef la DIICOT și soluții pe care le confirmă sau infirmă, cine nu e mulțumit de soluționare are calea adresării în instanța de judecată.
4. S-a pus problema care este vechimea pentru care cineva poate aplica pentru funcția de procuror general. Nici nu trebuia specificat pentru că scrie în lege. Condiția de bază nu e vechimea, ci celelalte argumente. Vechimea e cea pentru funcția de procuror de rang înalt.
Citește și: Robert Turcescu a izbucnit în emisiunea lui Rareș Bogdan: ‘Nu vi se pare că e de noaptea minții?’
5. Cea mai dezbătută se referă la articolul 54 din OUG, cea care dă voie unui judecător să devină procuror șef, cei pe care îi numește președintele la propunerea ministrului Justiției. Erau două teme care au fost puse în dezbaterea publică, exprimate de procurori, în principal, și de judecători, în secundar. Avem o normă europeană. Cum, la bază, judecătorii pot trece la procurori și invers, s-a justificat soluția de la articolul 54. Dată fiind această preocupare exprimată, repet, în principal, de către procurori care au fost nedumeriți la perspectiva de a le fi șef procuror de rang înalt un judecător, ca să curmăm această preocupare, am propus și am convenit cu doamna prim-ministru, cu participanții la dezbaterea de astăzi (luni -n.r.), să abrogăm complet articolul 54.Ce înseamnă? Înseamnă că se revine la implementarea anterioară, că procurori de rang înalt vor fi doar procurori care îndeplinesc condițiile legii și să-i numească, procedura de interviu, de selecție și propunere de la ministrul Justiției și să-i numească președintele Republicii, prin decret prezidențial.
Citește și: Kaufland majorează salariile angajaților! Totul se întâmplă de la 1 martie
Abrogând articolul 54 în integralitatea lui, se abrogă implicit și prevederea care mută competența de la Secția de procurori la plenul CSM-ului. Prin urmare, procurorii aceia care vor dori să devină de rang înalt vor fi evaluați de ministerul Justiției, prin procedură transparentă, vor primi avizul de la CSM, de la Secția pentru procurori, pozitiv sau negativ , după care ministrul va propune președintelui Republicii să-i numească procurori de rang înalt”, a spus Tudorel Toader.
Articolul 54 prevedea: „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.
Citește și: Este oficial! Programul Prima casă continuă și în acest an
Printre cei prezenţi la discuţiile de la Guvern au fost prezenţi, potrivit ministrului Justiţiei, reprezentanţii CSM, UNJR, Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România, Inspecţiei Judiciare, şi Secţiei Speciale pentru anchetarea infracţiunilor din justiţie.
