Premium
National:
Fara putinta de tagada, Tudorel Toader este un specialist eminent si, probabil, una dintre putinele solutii viabile avute la mana de catre Sorin Grindeanu pentru a „stinge” setea de proteste a romanilor de dupa „explozivul” Florin Iordache. Iata insa ca socoteala liderilor pesedisti deja nu se mai potroveste cu cea de la Ministerul Justitiei, Tudorel Toader, in ciuda „exactitatii” sale proverbiale, neparand in stare sa impuna „foaia de parcurs” stabilita pentru „resetarea” sistemului judiciar de la noi.
Asa ca, in incercarea laudabila, dar deloc pragmatica de a impaca si capra si varza din sistem, profesorul Tudorel Toader deja se pierde in tot felul de chichite birocratice. Asa ca deja iesirile sale publice sunt doar pentru a anunta noi si noi amanari ale termenelor anuntate initial pentru „ruperea pisicii” in doua si anuntarea pachetului legislativ, fie el unul bunul sau rau. Iar de parca ezitarile lui Toader nu ar fi fost de ajuns, iata ca, mai nou, pana si magistratii par sa-si fi dat mana in lansarea a tot felul de „fumigene” aruncate parca doar pentru a intarzia luarea unor masuri concrete.
Blocheaza tot!
Asa ca Tudorel Toader deja s-a pierdut intre Consiliul Superior al Magistraturii- Inalta Curte de Casatie si Justitie – Curtea Constitutionala, cele trei institutii transformandu-se intr-un adevarat „Triunghi al Bermudelor” din Justitie, unde deja au disparut masurile legislative. Pentru ca, in ziua in care Tudorel Toader apucase deja sa anunte ca va da drumul la pachetul legislativ sa ia drumul normal al dezbaterilor parlamentare, ministrul Justitiei s-a vazut nevoit sa ceara o noua amanare, motivatia fiind una pur si simplu tragi-comica. Pentru ca, tocmai cand sa dea drumul proiectelor de acte normative constituite inclusiv pe propunerile membrilor CSM, magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie i-ar fi trimis ministrului Justitiei un alt set de propuneri. Care, desigur se bat cap in cap cu cele ale CSM-ului! Si pe care Toader se simte obligat sa le ia si pe acestea la disecat, in timp ce deciziile Curtii Constitutionale „secera” tot mai multe dosare in instantele de judecata. Asa ca, „nea Tudorele”, ne miscam si noi mai cu talent? Ca deja a fost blocat atat Parlamentul, cat si Guvernul, care nu mai pot misca un deget pe aceasta tema. Totul dupa ce Ministerul Justitiei si-a asumat oficial demersul de a inainta un pachet legislativ pe mai multe teme de interes, care fac inclusiv obiectul recentei somatii a CEDO
Adevarul:
Gestul preşedintelui României de a deplasa cu câţiva centimetri steagul Marii Britanii pentru a putea sta faţă în faţă cu jurnaliştii la conferinţa de presă de după summitul UE de sâmbătă a făcut înconjurul lumii, fiind interpretat în toate felurile. După cum se vede din imagini, preşedintele Iohannis a încercat doar să-şi facă mai mult loc, dar în unele împrejurări gesturile devin emblematice, indiferent de intenţiile protagoniştilor.
Mutarea drapelului Marii Britanii la sfârşitul unei reuniuni a sefilor de stat şi de guvern UE, dedicate tocmai ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, nu are cum să nu rămână definitorie pentru momentul pe care Europa îl traversează astăzi.
Rapiditatea cu care liderii celor 27 s-au pus de acord asupra principiilor de negociere privind Brexitul vorbeşte de la sine. Vor urma negocieri extrem de dificile, dar UE şi-a stabilit liniile la care nu va renunţa, chiar dacă asta va însemna ca la sfârşitul celor doi ani de negocieri să nu se ajungă la nici un acord. Atunci, Marea Britanie s-ar găsi în ipostaza unei ţări terţe, fără nici un fel de aranjament cu Uniunea Europeană.
Prin coincidenţă, gestul preşedintelui Iohannis, devenit imaginea summitului UE, vine la pachet, împreună cu dezvăluirile despre cina dezastruoasă pe care preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a avut-o la Londra cu premierul Theresa May tocmai pentru a discuta perspectivele găsirii unor soluţii pentru cele mai dificile puncte ale negocierilor. ”Plec de zece ori mai sceptic decât eram înainte”, i-ar fi spus Juncker doamnei May la ieşirea din Downing Street 10. Ca apoi să o sune pe cancelarul Merkel pentru a-i spune că guvernul britanic trăieşte pe o altă galaxie.
În opinia lui Juncker de după întâlnire, sunt acum peste 50% şanse ca negocierile să eşueze. El consideră că premierul britanic subestimează complexitatea discuţiilor, iar pentru a fi mai convingător i-a arătat doamnei May două tratate pe care le-a adus în servietă, aderarea Croaţiei la UE şi acordul de comerţ liber cu Canada, ambele de mii de pagini, cântărind în total şapte kilograme. Ieşirea Marii Britanii din UE nu are cum să fie cuprinsă într-un acord mai puţin complex decât acestea două, a fost mesajul preşedintelui Junker pentru partea britanică.
România este special interesată de evoluţiile negocierilor cu Marea Britanie ţinând cont de numărul mare de români care trăiesc şi lucrează în Regatul Unit. Subiectul drepturilor cetăţenilor europeni stabiliţi în Marea Britanie şi al britanicilor rezidenţi pe continent este în topul celor mai dificile, la fel de important ca banii pe care UK ar trebui să-i plătească UE în baza actualelor angajamente ale ţării faţă de Uniunea Europeană.
Evenimentul Zilei:
Președintele Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu a susținut într-o emisiune, la postul național de televiziune națională, că experții Curții de Conturi au finalizat aproximativ 20 de dosare privind activitatea guvernului Dacian Cioloș. Documentele se află la Comisia Parlamentară unde sunt evaluate, citite. Nicolae Văcăroiu menționează că se verifică dacă banii acordați în teritoriu, de aproximativ 12-13 miliarde de lei au avut eficiență.
"Raportul Curții de Conturi este clarificator. Vreau să vă spun că sunt în lucru peste 20 de dosare. Noi nu lucrăm la întâmplare, avem specialiști buni, auditori buni.(..) S-au luat în considerare o serie de prognoze optimiste în ceea ce privește exercițiul bugetar 2016. Resurse financiare bugetare de circa 12-13 miliarde de lei au fost date în teritoriu pentru a realiza o serie de obiective și soluții. Problema este rezultatul final, în sensul că deficitul s-a dus de la 0.8 % la 1.6 % din PIB. Problema care se pune este dacă sumele date în teritoriu au avut eficiență, au fost folosite cu adevărat pentru un scop? " a spus Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi.
RFI:
Alegerile prezidenţiale din Franţa, a căror miză este extrem de importantă nu doar pentru francezi ci şi pentru întreaga Europă, au intrat într-o fază de dezbateri intense şi de apeluri repetate la crearea unui front republican anti-Le Pen. Miercuri 3 mai are loc cel mai importantă moment mediatic de dinaintea scritinului de duminică: duelul televizat faţă în faţă a celor doi candidaţi, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. Sondajele îl desemnează în continuare cîştigător pe candidatul centrist, Emmanuel Macron, cu un scor de 60 la sută în favoarea sa şi 40 la sută pentru candidata extremei drepte, Marine Le Pen. Numeroase voci avertizează însă că un “accident electoral” este posibil, date fiind marele număr de indecişi, marele număr de abstenţionişti, precum şi jocurile politice care au început deja în vederea legislativelor din iunie.
Toată lumea scrutează oarecum cu nelinişte aceste sondaje
Chiar dacă ele pun în lumină victoria lui Emmanuel Macron, sondajele vorbesc şi despre profunda diviziune din sînul electoratului şi din sînul clasei politice franceze. Dintre alegătorii lui François Fillon la primul tur de scrutin, doar 49 la sută declară că vor vota cu candidatul centrist, iar 25 la sută se pronunţă pentru lidera Frontului Naţional. Dintre alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon, omul care încearcă să îmbrace acum costumul de lider natural al stîngii, 47 la sută sunt pro-Macron iar 19 la sută pro-Le Pen. Ceva mai disciplinaţi par cei care l-au votat pe socialistul Benoît Hamon la primul tur: 76 la sută dintre ei afirmă că vor urma consemnul dat de candidatul lor şi că îl vor credita în urne pe Emmanuel Macron.
Acesta din urmă apare acum ca un fel de om provendiţial pe umerii căruia apasă o sarcină dificilă: el trebuie să salveze democraţia franceză dar şi să-i reconcilieze pe francezi între ei. Iar dincolo de miza internă el mai este omul care ar trebui, în anii viitori, să contribuie în mod substanţial la salvarea proiectului comunitar şi să-i reconcilieze pe europeni în jurul construcţiei europene.
Va fi el capabil de toate acestea, la cei 39 de ani ai săi şi cu experienţa încă limitată pe care o are? Ar fi de dorit în orice caz, iar în ultimul timp tot mai multe persoane, personalităţi, formaţiuni şi medii de informare se coalizează în jurul lui.
Este cazul cu cotidianul catolic La Croix care lansează un apel în favoarea lui Macron. Iată ce putem citi într-un editorial: "Ziarul nostru nu are obiceiul de a-şi exprima vreo preferinţă printre candidaţii unui scrutin. Dar întrucît astăzi miza este considerabilă pentru Franţa şi Europa, întrucît prea mulţi oameni politici au adoptat o postură sibilinică, întrucît există riscul unui rezultat care să fie consecinţa unei inadverdenţe, ni se pare necesar să spunem care este opţiunea noastră, cît nu e prea tîrziu.”
