Acum că ostaticii au fost eliberați în urma unor negocieri despre care nu se știe mai nimic, Turcia va trebui să zică ceva oficial, scrie Sueddeutsche Zeitung, potrivit rfi.ro.
Dacă în Irak luptătorii kurzi sunt cei care se opun amenințării Statului Islamic, în Siria ei devin victime la fel ca cei pe care îi salvau în Irak. Faptul că enclava kurdă din Siria, situată în apropiere de granița cu Turcia, e aproape cucerită de teroriști arată cât de înșelătoare sunt succesele coaliției internaționale în Irak. Siria rămâne un spațiu de retragere pentru jihadiști, iar avansul Statului Islamic în această țară are și o componentă strategică: el e menit să divizeze rezistența kurdă din cele două state învecinate.
Acum că cei 46 de ostatici turci s-au întors acasă, Ankara e în dilemă. Dacă va interveni în acest conflict alături de aliații săi internaționali, atunci teroriștii Statului Islamic vor amenința din nou cu atentate la Istanbul. De altfel, rapoarte ale serviciilor secrete occidentale ajunse la presa internațională arată posibilitatea ca jihadiștii să fi format celule latente în Turcia care ar putea acționa la comanda superiorilor din ierarhia teroristă. Dacă nu va interveni, atunci Ankara riscă o agravare dramatică a situației de securitate de la propria frontieră. Mai riscă și izolare internațională. În contextul atitudinii rezervate a Turciei, ziarul american Washington Post, de pildă, a catalogat țara drept „non-aliații noștri din Turcia”.
De notat că asaltul jihadiștilor asupra orașului kurd Ain al-Arab din Siria a provocat un exod de proporții al populației locale. Peste weekend, când Ankara a deschis temporar frontiera cu Siria, 70.000 de kurzi s-au refugiat în Turcia în doar 24 de ore, conform datelor provenite de la Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați. În timpul războiului din Siria, 200.000 de persoane din alte regiuni ale țării se refugiaseră la Ain al-Arab pentru că orașul era relativ sigur prin comparație.