Premium
Turismul a ratat. Videochat-ul a dat lovitura - a reușit să aducă bani în țară
Fiscul a anunțat în urmă cu câțiva ani că urmărește domeniul videochat-ului. Mai exact, ANAF își propunea să găsească mijloacele pentru a încasa impozite și taxe de la companiile și persoanele din această industrie a videochat-ului.
Trebuie spus că taxarea activității de videochat nu este deloc simplă din punct de vedere fiscal, pentru că este o situație asemănătoare cu cea a companiilor digitale. Adică, modelele, cum sunt numite persoanele care prestează serviciile, pot fi în întreaga lume, iar companiile se pot afla în România. De altfel, există deja litigii de natură fiscală care au primit un verdict în instanță, susține Constantin Rudnițchi într-un comentariu la RFI preluat de Rador.
La sfârșitul săptămânii trecute, Lucian Heiuș, președintele ANAF a prezentat câteva cifre și o serie de măsuri.
Șeful fiscului a precizat că în România sunt înregistrate 5.000 de firme în domeniu și că lucrează aproximativ 400.000 de persoane.
Este aproape evident că numărul de persoane evocat de Lucian Heiuș nu este decât o estimare. De altfel, acesta a confirmat că a făcut apel la surse de presă și nu este o statistică a ANAF. În ultimii ani, manageri ai studiourilor de videochat vorbeau despre 400.000 de modele, dar este posibil ca aceștia să fi făcut referire și la persoanele care activează în afara țării.
Este imposibil ca în România să existe 400.000 de modele de videochat, pentru că ar însemna ca numărul să fie egal cu cel al angajaților din construcții și aproape de două ori mai mare decât salariații din sectorul de tehnologia informației. Pare de-a dreptul imposibil.
În același timp, șeful ANAF a declarat că agenția a publicat pe site un ghid în care se explică modul în care se poate completa declarația unică necesară pentru a calcula veniturile și a plăti impozitele. Desigur, ghidul este valabil pentru toate categoriile de contribuabili, nu doar pentru modelele de videochat.
Lucian Heiuș, însă, atrage atenția că 99% din veniturile obținute nu provin din România, ci din afara țării. Sunt bani care intră în țară și, în principiu, pentru care sunt plătite impozite și taxe. Este o temă care merită atenția.
Situația se poate asemăna cu ceea ce se întâmplă în sectorul turistic. În sensul că turiștii străini care vin în România consumă aici, cheltuiesc bani care apoi sunt impozitați. Problema este că sunt foarte puțini turiști străini care ajung în România. De ani de zile, se încearcă tot felul de soluții pentru a crește numărul de turiști străini, dar rezultatele sunt modeste. Cu alte cuvinte, ceea ce nu s-a reușit cu turismul, a ieșit natural, fără niciun efort al statului, cu videochat-ul.
Dar, impozitarea activităților din domeniul videochat-ului nu este deloc simplă.
Există câteva exemple în acest sens. În anul 2015, a fost declanșată o anchetă penală împotriva unor studiouri de videochat din România. Anul trecut, o societate de avocatură a reușit să convingă instanța de judecată că modelele nu pot încheia contracte de muncă cu studiourile de profil, din simplul motiv că meseria de videochatist nu este înscrisă în Clasificarea ocupațiilor din România (COR) și nu există un cod în Clasificarea activităților din economia națională (CAEN). Drept urmare, instanța a considerat că soluția încheierii unor contracte de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este legală.
În același timp, recent, Curtea de Apel din Cluj-Napoca a decis să anuleze plata a 1,7 milioane de lei în contul TVA cerută de inspectorii fiscali de la o firmă din domeniu. Mai precis, fiscul a impus unui studio de videochat să plătească TVA pe care nu ar fi colectat-o, iar decizia a fost anulată de instanță.
Ceea ce ne arată că impozitarea domeniului nu este tocmai simplă. Elanul lui Lucian Heiuș este meritoriu, dar cu siguranță un ghid pentru completarea declarației unice nu este suficient pentru a cuprinde complexitatea fiscală a activității de videochat.
