Premium
Cultivarea tutunului, fabricarea, distribuirea și utilizarea țigaretelor, chiar și eliminarea deșeurilor rezultate din industria tutunului, ne afectează sănătatea. Iată cât de mult. „Țigările otrăvesc oamenii și planeta!”, atrag atenția specialiștii în cea mai recentă campanie de conștientizare, iar datele culese din studii vin să întărească această afirmație.
„Tutunul dăunează sănătății în mod direct prin utilizare și fumat pasiv și indirect prin impactul negativ asupra mediului, care are loc în diferite etape, inclusiv în cultivare, fabricare, distribuție, utilizare și eliminarea deșeurilor rezultate. Fiecare dintre aceste etape are implicații negative pentru mediu, începând cu utilizarea resurselor prețioase precum apa, copacii și prin crearea de poluanți în procesul de fabricație”, se menționează într-un articol publicat pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Olt, cu ocazia „Zilei Naționale fără Tutun”, care va fi marcată pe 17 noiembrie 2023.
Anual, se eliberează în mediu 80 de milioane tone de dioxid de carbon (CO2), echivalentul conducerii a 17 milioane mașini pe benzină. Riscul pentru sănătate derivă atât din efectele fumatului, cât și din activitățile de producere a tutunului și a țigaretelor și, ulterior, de eliminare a deșeurilor rezultate din industria țigaretelor, relatează adevarul.
„Mucurile de țigară și alte forme de deșeuri ale produselor din tutun otrăvesc râurile, oceanele și viața marină și contaminează plajele. Impactul asupra mediului asociat producției și utilizării tutunului este augmentat de apariția noilor dispozitive electronice de fumat și de livrare de nicotină care conțin metale, materiale plastice și baterii clasificate ca deșeuri toxice periculoase”, se mai menționează în articolul citat.
Boala cultivatorilor de tutun
Impactul negativ asupra sănătății intervine încă de la cultivarea tutunului. „Până la 25% dintre fermierii cultivatori de tutun sunt afectați de boala tutunului verde (intoxicație cu nicotină), o boală cauzată de nicotina absorbită prin piele la manipularea frunzelor de tutun. Ei sunt expuși zilnic la „praf de tutun” și diferite pesticide chimice. Un fermier care plantează, cultivă și recoltează tutunul poate absorbi echivalentul în nicotină a 50 de țigări”, se menționează în articolul citat.
Și nu doar cultivatorii suferă, ci și familiile lor, prin faptul că duc acasă, pe corp, haine sau încălțăminte, substanțe dăunătoare. Evident, cei mai afectați sunt copiii.
„Copiii sunt deosebit de vulnerabili, având în vedere greutatea lor corporală raportată la proporţia de nicotină ce poate fi absorbită prin piele. Femeile însărcinate sunt afectate în mod disproporționat de efectele nocive ale culturii de tutun și se confruntă cu un risc mai mare de avort spontan”, mai spun specialiștii.
„Tutunul necesită de până la opt ori mai multă apă decât roșiile sau cartofii”
Cultivarea tutunului contribuie la degradarea solului, prin utilizarea intensivă a pesticidelor care ajung în mediul acvatic, contaminând lacurile, râurile și apa potabilă. Cultivarea altor plante devine mult mai dificilă pe terenurile pe care s-a cultivat tutun, acesta „epuizând” solul.
Și resursele de apă sunt afectate de această cultură, se mai menționează în articolul „Țigările otrăvesc oamenii și planeta” de pe site-ul DSP Olt.
„O singură țigară necesită utilizarea a circa 3,7 litri de apă pe parcursul ciclului său de producere, de la creștere/cultivare, producție, transport și utilizare, eliminare. În fiecare an, aproximativ 22 de miliarde de tone de apă sunt utilizate în producția de tutun la nivel global. Tutunul necesită de până la opt ori mai multă apă decât, de exemplu, roșiile sau cartofii”, mai spun specialiștii.
De asemenea, mucurile de țigără – anual, până la 4,5 trilioane de mucuri de țigară sunt produse în lume - care ajung în ape, în parcuri, în apele pluviale etc. conțin filtre de plastic și până la 7.000 de substanțe toxice. „Un muc de țigară în 1 litru apă ucide jumătate din peștii expuși”, spun specialiștii.
