Dezvăluire majoră despre atacurile asupra podului Kerci: Ucraina știa cum să-l distrugă cu un an înainte. Motivul pentru care nu a putut s-o facă

Article thumbnail

Sursă foto: AP

Ucraina ar fi avut încă din vara anului 2025 planul tehnic pentru distrugerea podului Kerci, însă operațiunea a fost amânată deoarece armata nu dispunea de armele și tehnologia necesare pentru lovituri extrem de precise. Dezvăluirea apare într-o investigație a publicației independente The Insider, care prezintă inclusiv documente tehnice analizate de specialiști și evaluarea unui profesor de inginerie structurală de la Universitatea din Londra.

Potrivit informațiilor obținute de publicație, atacurile din 16 și 17 noiembrie 2026 au provocat prăbușirea unei porțiuni importante a podului rutier, iar lucrările de reconstrucție ar putea dura cel puțin 12-24 de luni în condiții normale. În actualul context militar, însă, nici măcar un termen maxim realist nu poate fi stabilit.

Ucraina avea planul de distrugere a podului încă din vara anului 2025. Ce îi lipsea armatei

Potrivit unei surse informate citate de The Insider, conducerea militară ucraineană dispunea încă din vara anului 2025 de informațiile tehnice necesare pentru a lovi cu succes podul care leagă Rusia de peninsula Crimeea ocupată.

Operațiunea nu a putut fi pusă în aplicare la acel moment din cauza lipsei unor capacități de atac de precizie suficiente și a experienței necesare în utilizarea lor.

Sursa publicației a explicat că strategia urmărea slăbirea elementelor de susținere ale arcului podului, astfel încât efectele naturale ale valurilor și vântului să contribuie ulterior la deteriorarea structurii. O intervenție explozivă finală ar fi trebuit să accentueze procesul de cedare.

„Ideea era să slăbim elementele de legătură și cablurile care susțin arcul, apoi să lăsăm natura să-și facă treaba – valurile și vântul – înainte de a ridica ușor structura cu ajutorul unei unde de șoc. Legile fizicii să facă partea cea mai grea a muncii”, a explicat sursa citată de The Insider.

Pentru realizarea unei asemenea operațiuni erau necesare sisteme capabile să asigure comunicații stabile, transmisii video clare, telemetrie și control precis, dar și suficientă experiență din partea operatorilor.

Sursa a explicat că lovirea unei ținte de dimensiunea unei mașini de spălat cu o rachetă care cântărește sute de kilograme și se deplasează cu 400-800 de kilometri pe oră este extrem de dificilă. Situația este complicată suplimentar de sistemele rusești de apărare antiaeriană și de război electronic, precum și de întreruperile serviciilor Starshield.

Ce vulnerabilități ale podului au fost analizate

The Insider relatează că a consultat un document de analiză în care erau examinate documentația tehnică a podului și fotografii ale construcției. Printre elementele considerate vulnerabile se numărau cablurile metalice care susțin structura principală a podului rutier.

Documentul analiza mai multe variante prin care infrastructura putea fi scoasă din funcțiune:

  • Atacuri cibernetice asupra sistemelor de iluminat și de gestionare automată a traficului.

  • Distrugerea infrastructurii de alimentare cu energie electrică.

  • Atacuri cu rachete de precizie.

  • Utilizarea dronelor aeriene.

  • Utilizarea unor ambarcațiuni fără echipaj, de suprafață sau subacvatice.

  • Detonarea unui vehicul pe pod, metodă folosită deja în octombrie 2022.

Autorii analizei considerau atacul cibernetic asupra sistemelor de iluminat și trafic drept o variantă relativ ușor de realizat, însă avertizau că nu ar produce neapărat pagube structurale grave. Distrugerea infrastructurii electrice era considerată, de asemenea, relativ simplă, dar cu eficiență limitată.

Atacul cu rachete de precizie presupunea capacitatea de a lovi simultan mai multe componente importante, în timp ce celelalte variante vizau utilizarea unor mijloace fără echipaj sau repetarea metodei folosite în 2022.

Podul rutier s-a prăbușit în două etape. Expertul explică ce s-a întâmplat cu structura

Pentru a evalua efectele atacurilor din 16 și 17 noiembrie, The Insider a solicitat opinia profesorului Konstantinos Tsavdaridis, specialist în inginerie structurală și conducător al departamentului de profil de la City St George's, University of London.

Potrivit expertului, prăbușirea s-a produs în două etape. După atacul din 16 noiembrie, arcul podului rutier a început să se încline lateral. Acest lucru indica faptul că elementele care îi asigurau stabilitatea și sprijinul fuseseră deja afectate.

A doua lovitură a provocat apoi prăbușirea structurii.

Specialistul a explicat că arcul de navigație este construit astfel încât arcul propriu-zis și partea carosabilă să își echilibreze reciproc forțele. Din acest motiv, prăbușirea unei asemenea structuri nu ar trebui să provoace automat și căderea tronsoanelor de apropiere ale podului.

Problemele cele mai importante privesc zonele de tranziție în care arcul era sprijinit, elementele de susținere și rosturile de dilatație.

O altă problemă este greutatea structurii prăbușite. Potrivit lui Tsavdaridis, arcul a rămas înclinat sub propria greutate aproximativ o zi, după care peste 5.000 de tone de material s-au deplasat sau au căzut de pe partea superioară a pilonilor.

În aceste condiții, deteriorarea capetelor pilonilor și a zonelor pe care se sprijinea structura trebuie considerată o ipoteză de lucru. Nu poate fi presupus automat că fundațiile au rămas intacte.

Expertul a atras atenția și asupra riscului de eroziune în jurul bazei pilonilor, unde s-au acumulat resturi din structura prăbușită.

De ce nu poate fi stabilită încă amploarea exactă a pagubelor

O concluzie definitivă poate fi trasă numai după realizarea unor investigații tehnice.

Profesorul Konstantinos Tsavdaridis a explicat că sunt necesare măsurători privind poziția și înclinarea pilonilor, precum și inspecții subacvatice. Abia după aceste verificări se va putea stabili dacă elementele pot fi reutilizate, dacă sunt suficiente reparațiile locale sau dacă este necesară reconstruirea unor părți importante ale infrastructurii.

Specialistul avertizează și asupra informațiilor care circulă pe rețelele sociale. Multe dintre cifrele vehiculate despre pagubele podului provin din canale Telegram și din reconstrucții OSINT, nu din inspecții tehnice efectuate la fața locului.

Prin urmare, orice estimare fermă privind reutilizarea structurii, durata reparațiilor sau data redeschiderii trebuie tratată cu precauție.

Reconstrucția podului ar putea dura până la doi ani. Circulația rutieră și transportul maritim intră în conflict

Una dintre cele mai importante concluzii ale evaluării tehnice este că ar trebui luată în calcul construirea unui arc rutier complet nou.

Potrivit lui Tsavdaridis, componentele metalice care s-au deformat, s-au prăbușit și au ajuns în apa sărată a mării nu mai pot fi certificate în mod realist pentru reutilizare.

Înlocuirea structurii este posibilă din punct de vedere tehnic. Arcul original a fost asamblat pe uscat în 2017, transportat pe pontoane și apoi ridicat pe poziția sa.

De această dată, însă, lucrările ar fi mult mai complicate din cauza condițiilor de securitate. O operațiune de transport și montare a unei structuri atât de mari ar dura mai multe zile, timp în care aceasta ar fi expusă riscului unor noi atacuri.

În condiții normale, profesorul estimează că reconstruirea definitivă a tronsonului rutier ar dura între 12 și 24 de luni, în funcție în primul rând de starea pilonilor.

În actualul context militar, specialistul nu poate stabili însă o limită maximă realistă pentru durata lucrărilor.

O variantă temporară ar putea permite reluarea mai rapidă a traficului rutier prin construirea unei treceri la un nivel inferior. Aceasta ar avea însă un dezavantaj major: ar bloca șenalul de navigație.

Prin urmare, reluarea circulației rutiere și restabilirea transportului maritim devin două obiective care intră în conflict.

Expertul a explicat că o trecere maritimă limitată ar putea fi redeschisă după îndepărtarea resturilor necesare pentru crearea unui culoar prin zona prăbușită, fără să fie nevoie ca toate elementele metalice să fie scoase din apă.

În ceea ce privește podul rutier, concluzia sa este că restaurarea definitivă va necesita cel puțin multe luni, iar în condițiile actuale nu poate fi comunicată o dată credibilă pentru redeschidere.

Nici calea ferată nu este intactă. Rusia a reluat circulația pe un singur fir

Deși atenția s-a concentrat în principal asupra prăbușirii tronsonului rutier, și infrastructura feroviară a fost afectată.

Pe 17 noiembrie, Ministerul rus al Transporturilor a anunțat reluarea circulației trenurilor pe un singur fir al podului. Lucrările de reparație continuau pe cel de-al doilea.

Profesorul Konstantinos Tsavdaridis a interpretat această informație drept un indiciu că și structura feroviară a fost afectată de atacuri.

El a subliniat că reluarea circulației cu restricții nu înseamnă că podul feroviar este intact.

„O structură deteriorată poate fi exploatată în siguranță, cu anumite restricții. Preocuparea pe termen lung privește comportamentul la oboseală al elementelor de susținere și al conexiunilor deteriorate, în condițiile solicitărilor repetate produse de transportul greu de marfă. Aș descrie podul feroviar ca fiind în picioare și în exploatare restricționată, nu ca fiind intact”, a explicat specialistul.

Situația s-a schimbat din nou după atacul din noaptea de 18 spre 19 noiembrie. Ministerul rus al Transporturilor a anunțat atunci suspendarea circulației feroviare în urma noilor lovituri.

Cum ar putea afecta prăbușirea podului aprovizionarea armatei ruse din Crimeea

Efectele atacurilor nu se limitează la transportul civil. Podul Kerci are o importanță strategică majoră pentru aprovizionarea peninsulei Crimeea, ocupată de Rusia.

Generalul în rezervă Mick Ryan, analist militar, a declarat pentru The Insider că pierderea tronsonului rutier complică logistica militară rusă.

Potrivit acestuia, Rusia dispune și de rute alternative prin sudul Ucrainei, însă acestea au fost vizate în ultimele luni de campania ucraineană de atacuri cu armament de rază medie.

În aceeași situație se află și feriboturile rusești și navele de desant, care au fost, de asemenea, supuse unor atacuri.

Concluzia analistului este că Rusia nu mai are o rută terestră de aprovizionare către Crimeea care să nu poată fi amenințată de armata ucraineană.

O altă consecință privește transportul maritim. Prăbușirea tronsonului rutier în zona de navigație ar urma să limiteze circulația navelor către și dinspre Marea Azov, afectând inclusiv exporturile rusești.

Astfel, pagubele provocate podului pot avea efecte economice și militare care depășesc cu mult întreruperea circulației pe o singură infrastructură.

Ucraina a lovit podul de trei ori într-o singură săptămână

Podul Kerci, care leagă peninsula Taman din regiunea rusă Krasnodar de peninsula Kerci din Crimeea ocupată, a fost parțial distrus în urma atacurilor din 16 și 17 noiembrie 2026.

Pe 17 noiembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că operațiunea a implicat mai multe tipuri de drone și rachete.

Potrivit explicațiilor sale, rachetele Neptune și Flamingo, împreună cu dronele-rachetă Ruta, au executat loviturile finale. Rachetele au vizat partea rutieră a podului, în timp ce dronele au atacat calea ferată.

Zelenski a afirmat că operațiunea reprezintă a șaptea etapă a unui plan desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni și coordonat de Serviciul de Securitate al Ucrainei împreună cu Statul Major al Forțelor Armate.

Potrivit președintelui ucrainean, înainte de atingerea obiectivului final au fost distruse sistemele de apărare antiaeriană, radarele, echipamentele de război electronic și alte ținte stabilite în cadrul operațiunii.

În noaptea de 18 spre 19 noiembrie, Ucraina a atacat din nou podul, pentru a treia oară într-o singură săptămână. Ministerul rus al Transporturilor a anunțat ulterior suspendarea circulației trenurilor.

Investigația The Insider arată astfel că atacurile recente nu au fost doar rezultatul unei oportunități apărute pe moment. Potrivit sursei militare citate de publicație, pregătirea tehnică a operațiunii începuse cu mult înainte, iar lipsa unor capacități de precizie a amânat executarea planului.

Prăbușirea tronsonului rutier ridică acum o problemă mult mai dificilă pentru Rusia: refacerea unei infrastructuri strategice în condiții în care transportul militar, traficul comercial și navigația în strâmtoarea Kerci rămân vulnerabile.

Google News
Explorează subiectul
București
Temperatură11°C
România
Vânt1km/h
Citește
mai multe
Articole Similare
Parteneri