Premium
Declaraţiile preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit cărora ”nu poate fi exclusă” o trimitere a unor trupe la sol din Occident în Ucraina sunt un ”semnal bun”, îşi exprimă marţi bucuria preşedinţia ucraineană, în pofida opoziţiei imediate exprimate de numeroase ţări, inclusiv de către Statele Unite, relatează AFP, informează News.ro.
”Este un semnal bun”, declară AFP Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Podoliak recunoaşte că această opţiune este, în acest stadiu, ”doar o propunere de discuţie”.
Însă, subliniază el, această ”declaraţie a preşedintelui francez mută, în mod clar, discuţia la alt nivel”, subliniază Podoliak.
SPIONAJUL UCRAINEAN ACUZĂ MOSCOVA DE O ”DEZINFORMARE”
Mai multe servicii ucrainene de informaţii acuză marţi Rusia, într-un comunicat, de desfăşurarea unei campanii de ”dezinformare” cu scopul de a-i dezbina pe aliaţii Kievului şi de a ”demoraliza” societatea ucraineană pentru a o ”înfrânge” în mod decisiv pe câmpul de luptă.
Moscova a lansat ”un plan de sabotaj, de operaţiuni de informaţii şi de provocări”, cu scopul de a ”reduce susţinerea” Kievului de către Occident. ”Principalele obiective ale inamicului sunt să perturbe mobilizarea ucraineană, să răspândească dezinformarea cu privire la incapacitatea Ucrainei de a învinge, să creeze şi să răspândească informaţii false despre o «oboseală a Ucrainei» în rândul partenerilor şi aliaţilor noştri”, acuză aceste structuri.
Moscova încearcă, astfel, să-i ”demoralizeze pe ucraineni, să semene panică în rândul populaţiei, să sape o prăpastie între militari şi civili” şi să organizeze un val de proteste antiguvernamentale, acuză spionajul ucrainean.
Ele estimează că această ”operaţiune specială” urmează ”să atingă punctul culminant în (perioada) martie-mai”.
Ea vizează ”să pună sub semnul întrebării legitimitatea” lui Volodimir Zelenski, ales în 2019 într-un mandat de cinci ani care se încheie teoretic în primăvară.
Constituţia ucraineană interzice să se organizeze alegeri în timpul legii marţiale, care se află în vigoare în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022, în contextul în care aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei este ocupat, iar milioane de alegători ucraineni s-au refugiat în străinătate, dintre care unii consideră că neorganizarea unui scrutin prezidenţial îl va face pe şeful statului ilegitim. ”Potrivit planului inamic, aflat în curs din prima jumătate a lui iunie, situaţia în ţara noastră va fi destabilizată”, iar Rusia ”va profita” de acest lucru, pentru a ”face Ucraina să sufere o înfrângere militară în est”, se arată în acest comunicat.
Anunțul lui Macron
Mai mulţi membri NATO şi ai Uniunii Europene iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina pe bază bilaterală, a declarat luni premierul slovac Robert Fico. Ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că deocamdată nu există un consens pentru trimiterea de trupe în Ucraina, dar susţine că "nimic nu ar trebui să fie exclus". Un oficial de la Casa Albă a precizat însă pentru Reuters că Statele Unite nu intenţionează să trimită trupe pentru a lupta în Ucraina şi că, de asemenea, nu există planuri de a trimite trupe NATO pentru a lupta în Ucraina. "Mulţi dintre cei care spun astăzi 'niciodată, niciodată' au fost aceiaşi care au spus 'niciodată tancuri, niciodată avioane, niciodată rachete cu rază lungă de acţiune' acum doi ani. Să avem modestia de a constata că am întârziat adesea între şase şi douăsprezece luni. Acesta a fost obiectivul discuţiei din această seară: totul este posibil, dacă este util pentru a ne atinge obiectivul", a precizat, după reuniunea a cărei gazdă a fost, preşedintele Macron, adăugând că Europa nu ar trebui să depindă de Statele Unite pentru lupta din Ucraina.
Reacțiile internaționale:
- Jens Stoltenberg respinge categoric scenariul invocat de Macron: 'Nu există planuri privind dislocarea de militari NATO în Ucraina'
- 'Joaca de-a șeful războiului' s-a terminat! Europa și SUA l-au taxat dur pe Macron pentru declarația controversată
- Kremlinul trece la amenințări după ce Macron nu a exclus trimiterea de trupe NATO în Ucraina.
”LUPTE VIOLENTE” ÎN APROPIERE DE CEASIV IAR
”Lupte violente” se desfăşurau marţi în apropiere de oraşul Ceasiv Iar, un oraş-cheie situat în apropiere de Bahmut, în estul Ucrainei, către care armata rusă ”încearcă activ să avanseze”, a anunţat armata ucraineană.
O eventuală cucerire a acestui oraş, aproape pustiu, le-ar putea permite forţelor ruse să-şi intensifice cu un nivel atacurile la Hramatorsk - ultimul oraş mare controlat în Donbas de Kiev, vizat tot mai frecvent în bombardamente ruseşti.
”Inamicul încearcă în mod activ să avanseze către Ceasiv Iar. Mai ales în apropiere de Ivanivske şi de Bogdanivka, unde se desfăşoară lupte violente la periferie”, a anunţat la televiziune un purtător de cuvânt al armatei în această zonă, Ilia Ievlaş.
Armata rusă ”trimite rezerve şi încearcă să-şi consolideze trupele cu unităţi de asalt”, anunţă el.
Ceasiv Iar - în care au mai rămas aproximativ 100 dintre cei 12.000 de locuitori dinainte de război - este bombardat cu regularitate de către forţele ruse, iar numeroase clădiri au fost distruse.
Această localitate se află la aproximativ 25 de kilometri de Hramatorsk, centrul administrativ al regiunii ucrainene Doneţk, a cărei cea mai mare parte este ocupată de către Rusia.
