DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Ucraina ar putea să nu fie admisă niciodată în UE. Cele 6 condiții impuse de europeni/ Kievul dorea o aderare rapidă și fără condiționalități

Administrația prezidențială
Klaus Iohannis la Kiev

La sfârșitul săptămânii trecute, Ucraina a primit un binevenit impuls diplomatic. Vineri, Comisia Europeană, forul executiv al Uniunii Europene, și-a dat avizul, recomandând ca Ucraina (precum și Moldova, o mai mică republică fost-sovietică) să primească avizul de candidat la Uniunea Europeană. O serie de lideri europeni importanți au afirmat că decizia este necesară, în primul rând ca un gest de solidaritate și de recunoaștere a curajului Ucrainei și a succeselor sale pe câmpul de luptă în fața unei invazii rusești susținute.

„Ucrainenii sunt gata să se jertfească pentru perspectiva europeană”, a declarat, vineri, la o conferință de presă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, purtând o jachetă galbenă peste o bluză albastră – culorile drapelului ucrainean. „Dorim ca ei să trăiască... visul european”.

Cu o zi înainte, liderii celor mai mari puteri economice din Uniunea Europeană s-au deplasat la Kiev, cu un tren de noapte din Polonia, exprimându-și și ei sprijinul față de eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi au apărut alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o conferință de presă comună.

„Ne aflăm la o răscruce a istoriei noastre”, a spus Draghi, reluând astfel o retorică abordată mai întâi de Scholz. „Zi de zi”, a mai adăugat el, „ucrainenii apără principiile democrației și libertatea, respectiv, pilonii proiectului european, pilonii proiectului nostru”.

Intrarea în acest bloc nu este nici pe departe un lucru ca și făcut. În primul rând, toate cele 27 de state membre ale UE trebuie să cadă de acord și să-i ofere Ucrainei statutul de candidat. După care urmează un complicat proces politic și birocratic, guvernul din Kiev trebuind să își alinieze instituțiile și legile la restul organizației. Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia și Turcia sunt actualii candidați oficiali la aderarea în organizație.

Kievul are deja motive să se arate dezamăgit. El dorea o candidatură rapidă și fără condiții. Dar, Comisia a stabilit șase pași pe care dorește să-i facă Ucraina.

„Printre aceștia se numără: impunerea unor legi care să asigure desemnarea unor magistrați calificați și scăderea influenței oligarhilor. Comisia a cerut totodată ca Ucraina să-și continue anchetele, punerile sub acuzare și condamnările pentru corupție”.

„Ucraina nu se apropia de toate astea și nu se apropie nici acum”, a declarat un diplomat european care a discutat cu colegii mei dorind să își păstreze însă anonimatul.

Aderarea Ucrainei ar putea dura ani de zile, cel mai puțin important motiv fiind acela că țara se află în plin război cu Rusia. Sau, mai mult, s-ar putea ca asta să nu se întâmple niciodată, existând riscul ca viitoare evenimente de la Kiev și din alte capitale europene să împiedice un asemenea proces.

Turcia, de exemplu, a obținut statutul de candidat în 1999 și a început tratativele de aderare în 2005. Dar îndepărtarea de Occident pe parcursul îndelungatului mandat dictatorial al președintelui Recep Tayyip Erdogan, la care s-a adăugat și ostilitatea unor europeni față de aderarea unei țări atât de majoritar musulmane, pur și simplu, a îndepărtat mult perspectiva aderării Turciei.

Bravura afișată de demnitarii europeni veniți în vizită dezvăluie o realitate ceva mai fragilă. Unitatea europeană va fi amenințată de presiuni economice. Recenta decizie a Rusiei de a-și reduce drastic livările de gaze de pe continent, i-au făcut acum pe analiști să avertizeze că, pentru o bună parte din Europa, va urma o iarnă grea și costisitoare.

Deocamdată, liderii europeni își mențin curajul și hotărârea. „Nu trebuie să renunțăm la ajutorul acordat Ucrainei”, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de ziarul german Bild am Sonntag. „Chiar dacă prețul e mare, și nu doar în privința sprijinului militar, ci și din cauza prețurilor în ascensiune ale energiei și produselor alimentare”, a mai adăugat el.

Totuși, se pare că Putin își dă seama de această vulnerabilitate. „Ei cred că dominația Occidentului în politica mondială și în economie este constantă și eternă”, a declarat el mândru la o conferință din Sankt Petersburg. „Dar nimic nu este etern”, a mai adăugat el. Washington Post (preluare Rador)

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.