Când liderul UDMR, Kelemen Hunor, care este și candidatul Uniunii la președinție, va prezenta public proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc, cel care se va afla într-o situație dificilă este premierul Victor Ponta, care râvnește la voturile etnicilor maghiari, dar nu-și poate îndepărta propriul electorat. Dacă se va delimita clar de demersul partenerilor de guvernare, premierul Victor Ponta și-ar arunca în aer șansa de a obține, în turul doi al alegerilor prezidențiale, voturile etnicilor maghiari. Or, cele câteva procente (3-5%) care se strâng, de regulă, în dreptul candidatului UDMR nu sunt de ignorat în economia turului doi, mai ales în cazul în care ar exista un scor destul de strâns între primii doi clasați... De partea cealaltă a raționamentului politic, dacă nu va avea o poziție tranșantă împotriva proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc, premierul Victor Ponta ar deconta tot în alegerile din noiembrie, când ar putea fi penalizat de cei cărora le-a tot transmis sloganul „mândri că suntem români“. Mai ales că ne putem aștepta ca opoziția să speculeze din plin o eventuală lipsă a sa de reacție pe un subiect atât de important și delicat.O variantă de a ieși din impas ar fi, pentru social-democrați și președintele lor, transferarea discuției și a responsabilității „Parlamentului suveran“ (Ponta a mai practicat această metodă și în alte cazuri delicate, de la modificarea legislației achizițiilor publice la reducerea CAS). Concret, liderii maghiari vor prezenta proiectul și el va intra în dezbatere (publică și parlamentară), stadiu în care va și rămâne.
Digi24:
Românii au o o predilecţie pentru poveşti cu spioni, le place misterul, probabil din cauză că au ratat ultimul episod din James Bond, a comentat jurnalistul Emil Hurezeanu. El a făcut, astfel, un comentariu privind declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din acest an ar fi ofiţer sub acoperire: „În mentalul nostru comunisto-capitalist, ceva ce ţine mai mult de securitate şi un episod ratat din James Bond ne caracterizează în dezbaterea publică a ultimilor 25 de ani. Am descoperit puţin câte puţin, ca la filajul din filmele cu gangsteri. Am descoperit puţin câte puţin, cine era, cine nu era, cine era doar puţin şi apoape că nu era nimeni, deloc. Acoperiţii fac parte din mantia asta de mister care ţine de discuţiile astea mereu actualizate, de cultivarea nervului, a secretului, a misterului, a vieţii de subsol, de culise. Nu Parlamentul, nu Guvernul, nu oamenii politici, nu ceea ce se vede, ceea ce se face sau ceea ce nu se face, ci ceea ce se pregăteşte, ceea ce musteşte, se urzeşte în culise, în camera maşinilor, în cuşca sufleurului şi din cauza asta suntem dornici să ne împrospătăm conversaţia asta naţională întinsă de-a lungul deceniilor. Cine e, cine nu e, şi uite, chiar un candidat prezidenţial s-ar putea să fie”.
Evenimentul Zilei:
Candidaţi la preşedinţie sînt Victor Ponta, Klaus Iohannis, Elena Udrea, Monica Macovei, Kelemen Hunor, şi Călin Popescu Tăriceanu. Fiecare dintre aceştia a avut în mandatul lui Traian Băsescu o funcţie importantă în stat. Legea interzice SRI şi SIE să aibă ofiţeri acoperiţi activi în Parlament și în Guvern... Rămîne ca ipoteză condiţia unui candidat care a fost ofiţer acoperit al SRI sau SIE înainte de a fi avut o funcţie cît de cît în România. Ar fi în aceste condiţii, doar doi candidaţi: Victor Ponta şi Klaus Iohannis. Presupunînd că Traian Băsescu ar deconspira pe unul dintre ei, cel care ar pierde ar fi Klaus Iohannis. Victor Ponta, despre care se vehiculează zvonul c-ar fi fost ofiţer SIE sub acoperire pe plan extern n-ar avea decît de cîştigat: 1) Dat fiind că SIE ar nega din principiu asta (Serviciul nu-şi deconspiră foştii ofiţeri), Victor Ponta ar înfăţişa dezvăluirea ca pe o nouă ticăloşie împotriva sa din partea lui Traian Băsescu. 2) Cum e vorba de o perioadă a tinereţii şi, mai ales, de o misiune în interes naţional, Victor Ponta n-a avea decît de cîştigat din dezvăluire. Luînd în considerare electoratul PSD, ar avea mari şanse să devină preşedinte. 3) Riscurile asumate de Traian Băsescu sînt însă uriaşe, incalculabile: – Ar trece drept un iresponsabil care foloseşte prerogativele funcţiei pentru a destăinui secrete de stat. – Ar pune România într-o postură proastă, dat fiind că misiunea care i se atribuie lui Victor Ponta a fost una de interes naţional. – Ar lovi cumplit în imaginea SRI şi SIE. – Ar fi contracarat de negările lui Victor Ponta. Dacă e vorba de Klaus Iohannis, lovitura primită de candidat ar fi cu adevărat puternică. Klaus Iohannis candidează în numele unui electorat care sancţionează apartenenţa secretă la un serviciu secret. Totuși, și-n aceste condiţii, Traian Băsescu ar avea de pierdut. Infinit mai mult decît ar avea de cîștigat din deconspirarea lui Klaus Iohannis. De aceea, cred că declaraţia lui Traian Băsescu nu-şi va găsi niciodată concretizarea. Socotind că pe Victor Ponta suspiciunea îl întărește electoral, acțiunea lui Traian Băsescu poate fi redusă la o simplă manevră politică menită a afecta candidaţii Opoziţiei la Preşedinţie. În definitiv, în condiţiile noastre, suspiciunea e mult mai eficientă decît adevărul.
Comentează