Premium
Uniunea Europeană NU interzice cazanele sau sistemele de încălzire, cum ar fi centrale, boilere, încălzitoare, etc., pe bază de combustibili fosili, a transmis Comisia Europeană. UE ia masuri de reducere a emisiilor de carbon ale clădirilor, ceea ce se traduce în facturi mai mici pentru consumatori şi o calitate a vieţii îmbunătăţită.
Măsurile vor diferi de la țară la țară pentru că guvernele naționale au flexibilitate în a alege măsurile necesare pentru a se ajunge la țintele stabilite.
În 2020, Comisia a prezentat Strategia privind valul de renovări ale clădirilor ca parte a Pactului verde european iar revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor este o iniţiativă-cheie. Recent Parlamentul European a adoptat prevederile convenite cu Consiliul care vor contribui la reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor, mai spune sursa citată, relatează news.ro.
Dispoziţiile Directivei privind performanţa energetică a clădirilor vor sprijini astfel eforturile UE de a scădea emisiile de carbon în Uniunea Europeană.
Acesta aduce beneficii concrete cetăţenilor în contextul Pactului Verde European prin:
- îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor, acasă şi la locul de muncă c
- creşterea comfortului locuintelor şi reducerea facturilor la energie.
Concret, Directiva privind performanţa energetică a clădirilor convenită de Parlamentul European şi statele membre ale UE prevede eliminarea treptată până în 2040 a cazanelor/sistemelor de încălzire alimentate cu combustibili fosili. Prin urmare, nu se interzic sistemele de încălzire pe gaz din clădirile existente.
După intrarea în vigoare a directivei, guvernele vor avea posibilitatea de a elimina treptat anumite dispozitive de încălzire pe baza emisiilor acestora, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime a energiei din surse regenerabile folosite.
În plus, guvernele vor trebui să stabilească măsuri specifice pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili utilizaţi pentru încălzire şi răcire până în 2040.
Directivele UE lasă guvernelor naţionale flexibilitate în ceea ce priveşte îndeplinirea de către acestea a aspiraţiilor şi a obiectivelor generale agreate. Legislaţia este concepută astfel încât să ţină seama de toate particularităţile naţionale ale parcului imobiliar şi ale mixului energetic din fiecare ţară.
Numai că practic se va ajunge tot acolo și începând din anul viitor statele membre nu vor mai putea subvenționa montarea acestor centrale. De asemenea, din 2030, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero.
Experții atrag atenția însă că este un proces și nu vor exista măsuri bruște:
Laurenţiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER, afirmă că, în principiu, este necesar să adaptăm legislația noastră la cerințele europene, însă consideră că problema nu este una urgentă.
„Oamenii trebuie să stea liniștiți deocamdată. Nimeni nu vine să le ia centrala din casă și nimeni nu le interzice să o folosească. Abia după adaptarea legislației montarea de centrale pe gaz noi ar putea fi restricționată. Deci, după adaptarea legislației și vorbim de ani buni. Poate 2037-2038. Oricum în timp soluția este pe trecerea pe centrale electrice sau pe soluții chiar și mai moderne cum ar fi pompele de căldură, dar aceastea sunt chestiuni de perspectivă și nu imediate. Părerea mea este că actualele centrale pe gaz vor ieși natural din exploatare până la data limită, adică până în 2040. La ieșirea unei astfel de centrale pe gaz din uz, cetățenii vor sonda piața și vor vedea că există alte soluții de încălzire mult mai rentabile și vor opta pentru ele. Astfel, aceste centrale pe gaz dispar în mod natural. Dar asta va dura ani, mai avem mult, dar mult, până atunci”, a precizat Laurenţiu Urluescu.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat pentru „Adevărul” că directiva europeană nu poate fi pusă în practică prea curând.
„Este o isterie fără fond, care nu are o bază legală. O astfel de măsură nu se poate pune în practică la noi până în 2040-2050 când nu vom mai avea prea multe gaze, probabil. Nimeni nu poate obliga pe cineva să schimbe o centrală pe gaz, nu există acte normative. În același timp, știm că atât la nivelul Europei, cât și în orașe din România, consiliile locale au venit cu o serie de politici energetice prin care interzic introducerea acestor centrale la clădirile noi. Este vorba de Cluj, de exemplu. Clujul are o astfel de politică, pentru tot ceea ce înseamnă blocuri noi, acolo nu se permite să se monteze centrală de apartament în interiorul apartamentului, ci doar centrală de bloc sau centrală de scară. Și deocamdată vorbim de o directivă, și nu de un regulament. Asta permite țărilor membre să-și adopte politici individuale în domeniu. România este una dintre puținele țări europene care își reglează balanța energetică cu ajutorul gazelor. Și asta din simplul motiv că avem resurse. Alte țări nu au gaze și se bazează pe alte resurse de energie, iar la noi este taman pe dos”, a susținut Dumitru Chisăliță.
Câte centrale de apartament sunt în România
În ultimii ani, în România a avut loc un boom al numărului de locuințe care s-au debranșat de la rețelele publice de termoficare și au optat pentru centrale de apartament. În anii 2000, doar 410.000 de locuințe din România erau dotate cu centrale termice, majoritatea fiind conectate la sistemele centralizate de termoficare. Cu timpul, rețelele de termoficare au început să se deterioreze, iar oamenii s-au debranșat și au instalat centrale termice de apartament. Astfel, în 2011, numărul locuințelor încălzite cu astfel de sisteme a ajuns la 1,76 de milioane la nivel național, crescând la peste 2,2 milioane în 2016 și la aproximativ 3 milioane în 2022.
Un alt aspect de luat în considerare este gradul redus de izolare termică al multor locuințe din România, ceea ce face ca investițiile în soluții alternative de încălzire să fie mult mai mari decât în alte țări europene. De exemplu, o casă de 150 mp, bine izolată, necesită o investiție de aproximativ 15.000 de euro pentru o pompă de căldură, în timp ce aceeași casă slab izolată necesită o investiție de aproximativ 25.000 de euro.
Unele țări europene au luat deja măsuri pentru eliminarea centralelor de apartament. De exemplu, Danemarca a interzis racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale încă din 2013 și a stabilit ca până în 2028 jumătate din imobile să fie conectate la rețeaua de încălzire centrală. În plus, Norvegia a interzis din 2017 racordarea de noi clădiri la rețeaua de gaze naturale, iar o măsură similară a fost luată în Olanda din 2018. De asemenea, Franța și Germania au interzis montarea de noi centrale pe gaze începând cu anul 2022, iar decizii similare au fost luate și în Austria și în Belgia.
