Europa încearcă să restructureze planul de pace al SUA pentru Ucraina, în timp ce NATO se pregătește pentru o potențială confruntare, în timp ce desfășoară încă un exercițiu în apropierea frontierei cu Rusia. Între timp, liderul american Donald Trump a anunțat noi sancțiuni asupra petrolului rusesc. Aceste știri au ocupat prima poziție în topul titlurilor ziarelor de marți din Rusia, scrie tass.com.
Media: Europa încearcă să restructureze planul de pace al SUA pentru Ucraina
În urma consultărilor de la Geneva privind un plan de pace american în 28 de puncte, Washingtonul și Kievul au subliniat „progrese substanțiale” în apropierea pozițiilor lor și în elaborarea unei noi inițiative. Conform relatărilor din presă, ca următor pas, Statele Unite și Ucraina ar trebui să finalizeze documentul înainte de a-l trimite la Moscova. Între timp, Rusia nu a văzut încă cea mai recentă versiune. În paralel, capitalele europene au prezentat propria versiune a unui acord-cadru pe care Duma de Stat îl consideră o încercare a Bruxelles-ului de a remodela propunerile Washingtonului pentru a servi intereselor UE. Moscova anticipează că Statele Unite vor contacta direct în curând. Într-o conversație cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan, luni, președintele rus Vladimir Putin a afirmat că planul propus de SUA ar putea servi drept bază pentru un viitor acord de pace.
„E greu de spus dacă întâlnirea de la Geneva a fost eficientă”, a declarat pentru Izvestia directorul programului Valdai, Oleg Barabanov . Pe de o parte, secretarul de stat american Marco Rubio și șeful biroului prezidențial ucrainean, Andrey Yermak, și-au exprimat
satisfacția față de rezultat și au declarat progrese semnificative. „În același timp, Rubio a mai spus că americanii sunt foarte conștienți de «liniile roșii» ale Moscovei, deoarece încearcă să nu le depășească. Așadar, acesta pare un compromis și e greu de spus dacă Rusiei îi va plăcea sau nu, dar evident că „liniile roșii” ale Rusiei au fost cel puțin conturate”, a spus el.
Orice cuvinte rostite de politicienii europeni demonstrează o ambiție din ce în ce mai puțin ascunsă de a continua războiul împotriva Rusiei, a declarat pentru Izvestia Dmitri Novikov, prim-vicepreședinte al Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei de Stat. Potrivit acestuia, chiar dacă ultimul plan al lui Trump este puțin probabil să fie potrivit Rusiei, Moscova este pregătită să negocieze pe baza acestuia.
În articolul său din Rossiyskaya Gazeta, analistul politic Fiodor Lukianov scrie că Occidentul este agitat de încă o încercare de menținere a păcii din partea SUA, deoarece parametrii de soluționare propuși se bazează pe realitate, așa cum insistă oficialii americani, mai degrabă decât pe iluzii. Și, în realitate, Ucraina nu este capabilă să câștige acest război și îl poate pierde complet, suferind cele mai mari pierderi pe toate fronturile, susține el. Așadar, scopul este de a preveni orice pierderi ulterioare și de a oficializa status quo-ul, deși unul dureros pentru Kiev.
Mai mult, a continuat Lukianov, Washingtonul nu își va impune imediat planul în 28 de puncte nici Ucrainei, nici Europei, cu atât mai mult cu cât nu există unitate chiar în Casa Albă. Prin urmare, va fi convocată încă o rundă de discuții, a concluzionat el.
Izvestia: NATO se pregătește pentru un potențial conflict, în timp ce organizează încă un exercițiu în apropierea graniței cu Rusia
Seria non-stop de exerciții militare la scară largă pe teritoriul finlandez, în imediata apropiere a frontierei cu Rusia, indică faptul că NATO se pregătește pentru un potențial conflict, spun experții. Potrivit acestora, în cadrul manevrelor Freezing Winds 25, care au început în Marea Arhipelagului și Golful Finlandei pe 24 noiembrie, forțele alianței nu numai că practică cooperarea în luptă în Arctica, dar „pregătesc scena pentru un nou câmp de luptă” și desfășoară efectiv un contingent militar în apropierea frontierei cu Rusia sub acoperirea acestui exercițiu, care vine în urma exercițiului de incendiu real Northern Strike 25-2. O astfel de activitate NATO de-a lungul frontierelor Rusiei obligă Moscova să ia contramăsuri.
Cel mai recent exercițiu implică flota finlandeză, forțele terestre și aeriene, comandamentul logistic și chiar patrula de frontieră. Conform informațiilor de pe site-ul Forțelor Aeriene Finlandeze, în timpul manevrelor vor avea loc zboruri non-stop cu avioane de vânătoare, de recunoaștere și elicoptere, concentrându-se pe exersarea
operațiunilor militare la temperaturi geroase de iarnă. În timp ce forțele de coastă sunt concentrate în mare parte în apropierea Peninsulei Hanko și a Mării Arhipelagului, o serie de nave de război desfășoară acum misiuni în apele teritoriale ale Estoniei.
„Desfășurarea unor manevre navale la scară atât de mare într-o zonă acvatică în care NATO nu a operat până acum arată cât de agresive sunt planurile alianței”, a declarat expertul militar Vasili Dandykin pentru Izvestia. Chiar dacă Finlanda a aderat destul de recent la Alianța Nord-Atlantică, a organizat deja numeroase exerciții comune cu aliații NATO. Sub pretextul asigurării securității comunicațiilor maritime și a infrastructurii critice, acestea maschează de fapt un obiectiv strategic real de a întrerupe toate comunicațiile rusești și de a transforma Marea Baltică într-una NATO, a spus expertul. De asemenea, el a subliniat că blocul practică de fapt scenariul întreruperii coridorului maritim rusesc, inclusiv a rutei maritime Sankt Petersburg - Kaliningrad. „Acest lucru provoacă disconfort Rusiei, dar monitorizăm îndeaproape manevrele și vom trage o concluzie corespunzătoare”, a susținut Dandykin.
Intensitatea și geografia sporite ale manevrelor NATO în jurul Rusiei indică faptul că alianța a lansat pregătiri strategice pentru un potențial conflict, potrivit expertului militar Alexey Leonkov. „Toate poligonurile de antrenament unde NATO și-a desfășurat exercițiile, fie în Finlanda, statele baltice sau Polonia, sunt situate nu departe de granița cu Rusia, o tendință care s-a intensificat din 2014. Dar dacă anterior acțiunile alianței erau destul de demonstrative, astăzi toate aceste exerciții, inclusiv principalele exerciții Defender Europe și Steadfast, au aceeași legendă și scopul lor este de a pregăti NATO pentru război”, a concluzionat expertul.
Rossiyskaya Gazeta: Trump lansează noi sancțiuni americane asupra petrolului rusesc
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat noi restricții asupra exporturilor de petrol rusesc. Acestea vor fi sancțiuni „extrem de dure”, a declarat el într-un interviu acordat Fox News.
În urmă cu o lună, cele mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, au fost adăugate pe lista SDN a Trezoreriei SUA. Iar din ianuarie 2025, Gazprom Neft și Surgutneftegaz au fost desemnate la instrucțiunile fostului președinte american Joe Biden. Așadar, luna viitoare - cele mai recente sancțiuni împotriva Lukoil intră în vigoare pe 13 decembrie - restricțiile americane vor afecta toți marii producători petrolieri ruși integrați vertical, cu excepția Tatneft. Cu toate acestea, în ultimii ani, compania petrolieră cu sediul în Tatarstan a reprezentat nu mai mult de 7% din producția de petrol a Rusiei, așa că, chiar
dacă este adăugată pe lista SDN, acest lucru nu va implica cu greu sancțiuni severe, ceilalți mari producători petrolieri ruși fiind deja desemnați.
Prin urmare, liderul american s-a referit probabil la cumpărătorii de petrol rusesc, mai degrabă decât la industria petrolieră rusească, atunci când a lăudat noi sancțiuni. Statele Unite au purtat discuții comerciale cu China și India, cei mai mari doi importatori de petrol rusesc. Și orice restricții impuse companiilor private sau publice din aceste țări probabil nu vor îmbunătăți pozițiile de negociere ale Statelor Unite.
Washingtonul și-a demonstrat deja disponibilitatea de a viza jucătorii cheie de pe piață, iar rațiunea din spatele eforturilor de înăsprire a sancțiunilor face ca includerea pe lista neagră a Tatneft sau a companiilor petroliere mai mici să fie un scenariu plauzibil în lunile următoare, susține Daniil Tyun, care conduce departamentul de servicii pentru clienți de la AMCH. Iar adăugarea filialelor de export ale gigantului rus de gaze Gazprom sau Novatek, cel mai mare producător independent de gaze din Rusia, pe lista SDN ar putea afecta și mai mult piața globală.
Analistul Finam, Sergey Kaufman, spune și el că Gazprom și Novatek ar putea fi plasate pe lista neagră: cei doi producători de gaze au continuat până acum să exporte gaze naturale către UE și sunt rivali direcți ai producătorilor de GNL din SUA. Concurența Novatek cu marile companii americane reprezintă un risc suplimentar, a declarat el pentru Rossiyskaya Gazeta.
Cu toate acestea, orice extindere activă a sancțiunilor secundare sau o examinare mai atentă a implementării restricțiilor existente reprezintă cel mai mare pericol pentru companiile petroliere rusești, susține Kaufman. Dacă Statele Unite ar alege să urmărească obiectivul de a desemna pe toți cei implicați în afacerile petroliere rusești, acest lucru ar reduce drastic exporturile de petrol rusesc, chiar dacă acest lucru ar necesita resurse administrative substanțiale și este dificil de implementat din punct de vedere tehnic, a specificat el.
Rossiyskaya Gazeta: Dacă Rusia ar trebui să reia acordul privind cerealele
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunțat că intenționează să discute relansarea acordului privind cerealele cu omologul său rus, Vladimir Putin, în cadrul următoarei convorbiri telefonice. Experții susțin că reluarea acordului privind cerealele nu mai este relevantă pentru Rusia, care și-a redirecționat exporturile de cereale cu mult timp în urmă.
Anatoli Tihonov, directorul Centrului pentru Agrobusiness Internațional și Securitate Alimentară din cadrul Academiei Prezidențiale Ruse de Economie Națională și Administrație Publică (RANEPA), a declarat pentru Rossiyskaya Gazeta că nu vede niciun
sens în relansarea inițiativei privind cerealele din Marea Neagră. Rusia și-a stabilit de mult timp propria logistică de export de cereale, deoarece vinde peste 70% din cereale și alte alimente către piețe prietene și efectuează tranzacții în monede naționale, a explicat el.
Potrivit lui Tihonov, nici o posibilă restabilire a acordului privind cerealele nu ar aduce beneficii pieței globale: întrucât Rusia și-a exportat cerealele fără obstacole, inițiativa de la Marea Neagră nu ar afecta echilibrul pieței cerealelor oricum, cu excepția faptului că Turcia însăși ar putea beneficia de reluarea acordului, deoarece țara a câștigat destul de mult din redirecționarea fluxurilor de cereale prin porturile sale, a remarcat expertul.
Deși exporturile de cereale rusești nu au rezultate bune în acest an, acordul nefuncțional privind cerealele nu este motivul, a susținut Dmitri Rylko, directorul general al Institutului pentru Studii de Piață Agricolă. În schimb, a spus el, există alte trei motive pentru aceasta, inclusiv supraoferta globală de grâu și alte cereale, datorită recoltelor bune din UE și din Canada, Argentina și Australia, printre alți factori. „Al doilea motiv este întărirea rublei, moneda rusă crescând față de dolarul american și majoritatea «monedelor agrare». Iar al treilea motiv este o secetă majoră și o recoltă de cereale destul de modestă în sudul Rusiei, principala regiune de export a țării”, a explicat el.
Izvestia: Tarifele impuse de Trump împing UE spre o criză profundă
Piața europeană are de suferit din cauza politicilor economice agresive ale Washingtonului. Iar UE ar putea ajunge să-și remodeleze economia pentru a servi intereselor americane, ajungând la un acord cu Statele Unite, avertizează experții. În noiembrie, șefii comerțului dintre SUA și UE s-au întâlnit la Bruxelles. Casa Albă este pregătită să încheie un acord pentru reducerea taxelor la importurile de oțel și aluminiu în schimbul relaxării reglementărilor digitale stricte de către UE, a declarat secretarul american pentru Comerț, Howard Lutnick, în urma discuțiilor. Cu toate acestea, UE nu este încă pregătită pentru un astfel de pas, iar noi sancțiuni împotriva Rusiei sau găsirea de furnizori alternativi de pământuri rare pentru a reduce dependența de China ar putea deveni puncte de discuție.
Conform relatărilor din presă, europenii solicită condiții mai favorabile pentru mai multe produse, inclusiv vin și băuturi spirtoase, dispozitive medicale și paste făinoase. UE solicită, de asemenea, o reducere cu 50% a taxelor vamale la oțel și aluminiu. Trump a explicat că impunerea unor tarife vamale ridicate, în special asupra acestor importuri, ar putea revitaliza și proteja industria americană de producție a oțelului, a declarat pentru Izvestia Fyodor Sidorov, investitor privat și fondator al Școlii de Investiții Practice. Între timp, menținerea unor taxe vamale ridicate la oțel și aluminiu a afectat grav producătorii europeni de oțel. „Europa va trebui să își redirecționeze exporturile de metale către alte piețe, unde se va confrunta cu concurența furnizorilor chinezi și turci”, a spus expertul.
Între timp, o interdicție completă a importurilor de energie din Rusia va reduce PIB-ul cu câteva puncte procentuale, va crește costul industriilor mari consumatoare de energie și va determina UE să adopte materii prime americane scumpe, ceea ce va crește de fapt dependența energetică a UE de Statele Unite, a remarcat Denis Astafyev, antreprenor, manager de fonduri și fondator al platformei fintech SharesPro, într-un interviu acordat Izvestia. Pe viitor, riscul mutării producției din țările europene către regiuni cu energie mai accesibilă ar putea crește, a avertizat el. Drept urmare, UE va dobândi o nouă dependență strategică, de data aceasta nu de Rusia, ci de Statele Unite ca furnizor cheie, a declarat pentru Izvestia Tural Aliyev, analist junior la Freedom Finance Global.
TASS nu este responsabilă pentru materialele citate în aceste recenzii de presă.
Comentează