Uniunea Europeană întâmpină dificultăţi în asigurarea aprovizionării cu materiile prime de care are nevoie pentru a-şi îndeplini obiectivele energetice şi climatice, iar o aprovizionare sigură cu materii prime critice nu pare să poată fi garantată până în 2030, este concluzia unui nou raport publicat luni de Curtea de Conturi Europeană, informează Agerpres.
Potrivit unui comunicat al ECA, măsurile luate de UE pentru a diversifică importurile de materii prime critice nu dau rezultate palpabile, producţia internă este blocată, iar industria de reciclare se află abia la început.
"Aşadar, auditorii nu văd prea multe şanse ca proiectele sprijinite de UE în acest domeniu să reuşească să obţină la timp ce şi-au propus. Tranziţia UE către energia din surse regenerabile depinde în mare măsură de echipamente tehnice precum baterii, turbine eoliene şi panouri solare, toate acestea necesitând materii prime critice, cum ar fi litiul, nichelul, cobaltul, cuprul şi pământurile rare. Majoritatea acestor materiale sunt importate în prezent fie din doar o ţară terţă, fie din doar câteva ţări terţe, de exemplu din China, Turcia şi Chile", se menţionează în comunicat.
Confruntată cu această vulnerabilitate, UE a adoptat, în 2024, Regulamentul privind materiile prime critice, prin care urmăreşte să asigure o aprovizionare sigură pe termen lung cu 26 de minerale identificate că fiind critice pentru tranziţia energetică.
"Fără materii prime critice nu putem avea nici tranziţie energetică şi nici competitivitate sau autonomie strategică. Din păcate, deocamdată depindem în mod periculos de câteva ţări din afară UE pentru a ne aproviziona cu aceste materiale. Prin urmare, este esenţial că UE să îşi adune toate forţele şi să îşi reducă vulnerabilitatea în acest domeniu", a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membră a Curţii de Conturi Europene responsabilă de acest audit, citată în comunicat.
Raportul semnalează că aprovizionarea poate fi asigurată prin importuri diversificate, prin creşterea producţiei interne şi prin reciclare. Regulamentul privind materiile prime critice stabileşte, pentru 2030, doar obiective care nu sunt obligatorii de îndeplinit, pe lângă faptul că acestea nu se aplică decât unui număr mic de materii prime, considerate "strategice" - adică foarte importante din punct de vedere economic şi expuse riscului de a nu putea fi procurate.
"Nu este clar nici modul în care au fost definite nivelurile care trebuie atinse până în 2030. Ba mai mult, auditorii arată că mai e cale lungă până la acest punct şi că UE va trebui să depună mari eforturi pentru a garanta că, până la sfârşitul deceniului, aprovizionarea cu materiile prime strategice de care are nevoie este asigurată", se subliniază în comunicat.
Sursa citată menţionează că regulamentul privind materiile prime critice este un instrument prin care UE a încercat să îşi reducă dependenţa de un număr mic de ţări, însă auditorii nu văd niciun rezultat tangibil al eforturilor sale de a-şi diversifică importurile.
"De exemplu, UE a semnat 14 parteneriate strategice privind materiile prime în ultimii cinci ani, 7 dintre acestea fiind încheiate cu ţări a căror guvernanţă era slab cotată. Importurile din aceste ţări partenere au scăzut între 2020 şi 2024 pentru aproximativ jumătate din materiile prime acoperite de raport. Alte acţiuni ale UE se află deocamdată într-un impas. De exemplu, negocierile cu SUA au fost întrerupte în 2024, în timp ce alte iniţiative nu s-au concretizat încă, un exemplu în acest sens fiind acordul UE-Mercosur cu Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay - ţări bogate în materii prime critice -, care nu a fost încă ratificat de toate ţările din UE", explică raportul.
Unul dintre obiectivele fixate prin Regulamentul privind materiile prime critice este acela ca, până în 2030, cel mai târziu, cel puţin 25 % din consumul UE de materii prime strategice să provină din resurse reciclate.
"Viitorul nu sună prea promiţător. 7 din 26 de materiale necesare pentru tranziţia energetică au rate de reciclare cuprinse între 1 % şi 5 %, în timp ce 10 nu sunt deloc reciclate. În plus, aproape niciunul dintre obiectivele UE în materie de reciclare nu este adaptat la nivelul fiecărei materii prime. Prin urmare, obiectivele nu stimulează reciclarea fiecăruia dintre materiale - în special a celor care sunt mai greu de extras, cum ar fi pământurile rare utilizate la motoarele electrice sau paladiul din produsele electronice. Ele nu încurajează nici utilizarea materialelor reciclate", se arată în raportul ECA.
Auditorii subliniază că operatorii de reciclare europeni au de suferit din cauza costurilor ridicate de prelucrare, a cantităţii reduse de materii prime reciclabile disponibile şi a barierelor tehnologice şi de reglementare care le afectează competitivitatea.
"Planul UE este şi de a intensifica extracţia internă de materiale strategice pentru a acoperi 10 % din consumul său. Însă realitatea este altă, activităţile de explorare nefiind suficient de dezvoltate. Şi chiar şi atunci când se găsesc noi zăcăminte, poate dura până la 20 de ani până când un proiect minier al UE îşi începe efectiv operaţiunile. Este aşadar greu de imaginat că se poate realiza ceva în mod concret până în 2030. Capacităţile de prelucrare - care, potrivit ambiţiilor UE, ar trebui ca, până în 2030, să ajungă să acopere 40 % din consumul său - se închid. Unul dintre motive este legat de costurile ridicate ale energiei, acestea având un efect grav asupra competitivităţii", transmit auditorii.
Aceştia trag semnalul de alarmă că eforturile UE riscă să devină blocate într-un cerc vicios, întrucât deficitul de aprovizionare împiedică dezvoltarea proiectelor de prelucrare, ceea ce, la rândul său, descurajează asigurarea aprovizionării.
ECA subliniază că materiile prime critice sunt importante din punct de vedere economic şi sunt expuse unui risc ridicat de aprovizionare. Cea mai recentă listă de materii prime critice, inclusă în Regulamentul privind materiile prime critice, cuprinde 34 de astfel de materii, dintre care 26 sunt necesare pentru tehnologii esenţiale din domeniul energiei din surse regenerabile, iar 17 sunt considerate materii prime strategice. Dat fiind angajamentul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55 % până în 2030 şi de a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050, materiile prime critice joacă un rol esenţial în decarbonizarea cu succes a sistemului energetic.
Comentează