Moţiunea de cenzură iniţiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă joi, la Strasbourg, cu o largă majoritate de Parlamentul European, cu voturi 360 de voturi împotrivă, 175 de voturi pentru şi 18 abţineri.
Din cei 720 de membri ai Parlamentului European, 553 s-au prezentat la vot. Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de 357 de voturi favorabile, dar a obținut doar 175, cu mult sub pragul necesar.
Votul asupra moţiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European, relatează Agerpres.
Moţiunea iniţiată de Gheorghe Piperea a adunat totuşi mai multe voturi pentru decât ultima moţiune de cenzură depusă în PE, în noiembrie 2014, împotriva Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost respinsă cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru şi 88 de abţineri.
Moţiunea a fost depusă atunci de membri ai grupului Europa libertăţii şi democraţiei directe şi de eurodeputaţi neafiliaţi după dezvăluirile legate de scandalul "Lux leaks".
Pe de altă parte, atât Ursula von der Leyen, cât şi a doua sa comisie, vizată de ultima moţiune de cenzură, au fost confirmate anul trecut de PE cu peste 280 de voturi împotrivă, ceea ce arată că susţinerea pentru preşedinta CE nu s-a erodat.
Ursula von der Leyen a fost realeasă de Parlamentul European preşedintă a Comisiei Europene pe 18 iulie 2024, cu 401 de voturi pentru, 284 împotrivă şi 15 abţineri, în timp ce şapte voturi au fost declarate nule. Pe 27 noiembrie 2024 a fost votată de plenul PE întreaga Comisie Europeană, cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă şi 36 de abţineri.
Moţiunea de cenzură acuza faptul că executivul UE şi-a încălcat datoria legală la transparenţă împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen şi CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiţie a UE în acest an.
De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România şi Germania reprezintă o ameninţare directă la suveranitatea naţională şi la integritatea proceselor democratice.
Nu în ultimul rând, moţiunea atrăgea atenţia asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanţarea investiţiilor în apărare, care "reprezintă o încălcare serioasă a competenţei şi distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situaţii economice de urgenţă".
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat:
„Un eșec rușinos și previzibil. Moțiunea a obținut cu 100 de voturi mai puțin decât numărul de voturi împotriva numirii Comisiei în 2024. La un an de mandat, europarlamentarii AUR nu au livrat nimic pentru România. Nu au influență, nu obțin rezultate și rămân complet izolați în Parlamentul European. Votul de astăzi confirmă acest lucru. Nu au primit nici măcar sprijinul puternic al propriului lor grup politic, Grupul Conservatorilor Europeni (ECR). De altfel, chiar co-președintele ECR, Nicola Procaccini, a ironizat demersul celor de la AUR, spunând despre aceștia că „unora le place să piardă atât acasă, cât și aici”. Și are dreptate. AUR a pierdut total încrederea politicienilor responsabili de la Bruxelles. Mai puțini europarlamentari care au votat pentru moțiunea de astăzi au votat și împotriva învestirii președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (284 împotrivă) și împotriva întregului colegiu de comisari (282 împotrivă). Dar majoritățile au fost de fiecare dată clare. Încrederea în Comisia Europeană rămâne solidă. Instituțiile europene funcționează. România are nevoie de reprezentanți serioși, care construiesc, nu care distrug și dezbină”, arată europarlamentarul în ultimul său mesaj.
Comentează