Premium
Dispărut de mai bine de cinci ani și considerat decedat de către procurorii care investighează cazul său, fostul șef de cabinet al ex-președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Codruț Marta, a dat în judecată, anul trecut, Direcția Generală a Finanțelor Publice, solicitând anularea unui act administrativ emis de autoritatea fiscală pe numele său.
Ruptură în coaliție. ALDE, la capătul răbdării. Mandat ultimativ pentru Tăriceanu
Codruț Marta a fost reprezentat, în acest proces civil, de către un cabinet de avocatură din Capitală, cabinet care a reprezentat, în aceeași speță, alți 24 de reclamanți care, la rândul lor, au dat în judecată Finanțele Publice. Procesul nu doar că a fost acceptat la judecată de două instanțe, dar a și fost dus la bun sfârșit, dispărutul Marta făcând, în luna noiembrie a anului trecut, chiar și recurs. Decizia definitivă în acest proces a fost pronunțată, de Curtea de Apel București, la sfârșitul lunii aprilie a acestui an, când reclamația a fost respinsă. Printre colegii de proces se numără și controversatul Elan Schwartzenberg, cel care l-ar fi văzut ultima dată în viață pe Codruț Marta în primăvara anului 2012, informează Jurnalul.
Încă din anul 2014, procurorii care instrumentează dosarul dispariției lui Codruț Marta erau de părere că acesta nu se mai află în viață, luând în calcul faptul că acesta ar fi fost victima unui asasinat. Timp de cinci ani de zile, fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, ex-președintele ANAF, nu a fost găsit, nici în viață, nici decedat, autorităție și apropiaţii acestuia neputând furniza absolut niciun fel de informații despre soarta lui.
Cum este posibil ca o persoană dispărută, despre care până și anchetatorii care, teoretic, încă îl caută îl consideră mort, să dea în judecată statul român, să piardă la fond, apoi să formuleze recurs și să piardă acest proces, la fix cinci ani și o lună de zile de la dispariție? Inexplicabil, după opinia specialiștilor în drept. Potrivit acestora, o acțiune în instanță, fie ea în materie civilă, administrativă sau penală, poate fi făcută numai de către reclamant, personal, sau prin intermediul unui reprezentant legal. Acest reprezentant legal este obligat să prezinte instanței o împuternicire care poate fi autentificată la notariat sau o împuternicire avocațială semnată de acest reclamant. Ceea ce, teoretic, înseamnă că dispărutul Codruț Marta a semnat astfel de documente anul trecut, dar și anul acesta. În 2014, la doi ani de la dispariție, procurorul-șef adjunct al DNA, Marius Iacob, care s-a ocupat inițial de acest dosar, pe vremea când se afla la conducerea Parchetului General, preciza, într-un interviu, că ipoteza pe care merg anchetatorii este aceea că, „cel mai probabil, el nu se mai află în viață în acest moment”. „Avem în lucru un dosar care are și acest aspect al dispariției lui Codruț Marta. El este dat în urmărire internațională, pe numele său s-a solicitat, acum doi ani, mandat de arestare preventivă. Luăm în calcul și varianta în care el a fost ucis”, spunea, atunci, Marius Iacob.
Codruț Marta este dispărut încă din data de 21 martie 2012. Se știe că, în ziua respectivă, a plecat de la domiciliu, lăsându-și telefoanele mobile acasă, după care i-a cerut șoferului să-l plimbe cu mașina prin oraș. Printre ultimele persoane care l-au văzut în viață pe Codruț Marta se numără și controversatul afacerist Elan Schwartzenberg. La momentul dispariției sale, Marta era deja cercetat penal, alături de șeful și prietenul său bun, Sorin Blejnar, pentru instigare la evaziune fiscală. În același an, soția sa, Andreea Marta, a fost acuzată și, ulterior, trimisă în judecată, pentru proxenetism. Dispariția lui Codruț Marta a fost anunțată de soția sa după patru zile. Coduț Marta a fost dat în urmărire generală și internațională, prin Interpol, după ce Curtea de Apel București a decis arestarea sa în lipsă, la cererea DNA. Marta este fostul șef de cabinet al ex-președintelui ANAF, Sorin Blejnar, alături de care este acuzat că, în perioada mai 2011 – iulie 2012, a sprijinit un grup infracțional organizat, preocupat cu sustragerea de la plata accizelor aferente unor mari cantități de motorină, cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro.
