Premium
Vladimir Kara Murza – oponent al regimului Vladimir Putin – e închis în pușcăriile din Siberia. La sfarşitul anului trecut a fost mutat din penitenciarul din Omsk, din Siberia, dar nu se ştie unde a fost dus. Informația apare în contextul în care Aleksei Navalnîi a murit în închisoare.
Kara-Murza, în vârstă de 42 de ani, era ținut într-o închisoare din regiunea Omsk, dar o scrisoare trimisă lui de activistul și jurnalistul Alexander Podrabinek a fost returnată cu mențiunea că deținutul nu se mai află acolo.
Avocații săi au încercat fără succes să ia legătura cu activistul rus.
Evgenia Kara-Murza, soția sa, a declarat: „Nu există motive pentru transferul său și asta face totul și mai înfricoșător, deoarece soțul meu este în mâinile acelorași oameni care au încercat să-l omoare de două ori, în 2015 și 2017”, transmite TVR Info.
Transferurile în cadrul sistemului penitenciar al Rusiei sunt învăluite în secret, iar deținuții pot dispărea timp de câteva săptămâni, mai explică sursa citată,
Cine e Murza?
Condamnat în aprilie 2023 pentru "înaltă trădare", răspândire de "informaţii false" despre armata rusă şi muncă ilegală pentru o organizaţie "indezirabilă" în Rusia, Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 42 de ani, execută în prezent o pedeapsă de 25 de ani într-o colonie penală din Siberia. El a scris recent că a fost plasat în izolare pentru cel puţin patru luni.
Tată a trei copii, el a fost arestat în primăvara anului 2022, după ce s-a întors în Rusia.
Vladimir Kara-Murza susţine că a fost victima a două tentative de otrăvire, în 2015 şi 2017, pe care le atribuie autorităţilor ruse. El ar suferi de polineuropatie şi patologie neuromusculară. În 2022, fostul jurnalist a primit Premiul Vaclav Havel pentru drepturile omului, relatează News.ro.
Vladimir Kara-Murza este, de asemenea, cetăţean britanic. Înainte de a fi încarcerat, acest apropiat al fostului vicepremier Boris Nemţov - asasinat în 2015 - a fost vicepreşedinte al ONG-ului Open Russia, fondat în 2001 de Mihail Hodorkovski, un fost oligarh aflat în exil şi un critic al Kremlinului. El a fost, de asemenea, vicepreşedinte al partidului liberal de opoziţie Parnas.
Regiunea Omsk
Omsk, un oraş cu peste un milion de locuitori, se află la aproximativ 2.700 de kilometri est de Moscova.
Deţinuţii care ispăşesc pedepse lungi în sistemul penitenciar rusesc sunt adesea trimişi în penitenciare îndepărtate şi au nevoie de săptămâni pentru a ajunge acolo, cu opriri în diferite închisori din vasta ţară.
"Călătoria de la Moscova la Omsk, în secolul XXI, a durat nu mai puţin de trei săptămâni", a declarat sarcastic Vadim Prohorov, avocatul său, adăugând că opozantul a fost ţinut timp de "câteva zile" într-o celulă de izolare şi în oraşul Samara, din centrul Rusiei.
Apropiaţii lui Vladimir Kara-Murza sunt îngrijoraţi de sănătatea fragilă a acestuia, întrucât suferă de o afecţiune nervoasă numită polineuropatie, cauzată de două tentative de otrăvire.
De la începutul ofensivei ruseşti în Ucraina, aproape toate personalităţile din opoziţie au fost încarcerate sau au fugit din ţară. Mii de ruşi obişnuiţi au fost, de asemenea, urmăriţi în justiţie pentru opoziţia lor faţă de conflict şi, uneori, condamnaţi la pedepse lungi cu închisoarea.
Opozantul rus Aleksei Navalnîi a murit în închisoare
Opozantul rus Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al lui Vladimir Putin, a murit vineri, potrivit autorităţilor, într-o închisoare, în Arctica, un deces care are loc cu o lună înainte de alegeri prezidenţiale care urmează să cimenteze din nou puterea lui Vladimir Putin, relatează AFP, informează News.ro.
Moartea sa, după trei ani de detenţie şi o otrăvire cu noviciok de care acuza Kremlinul şi FSB, privează o opoziţie deja sleită de principalul său reprezentant, în contextul în care Kremlinul orchestrează o represiune fără milă a tuturor criticilor săi, mai ales de la începutul asaltului în Ucraina, în urmă cu doi ani.
Autorităţile ruse nu au furnizat aproape niciun detaliu despre condiţiile decesului lui Navalnîi, limitându-se la un comunicat lapidar în care dau asigurări că au făcut totul pentru a-l reanima pe opozant, a căreui sănătate a fost fragilizată de o otrăvire cu noviciok şi încarcerare, după ce i s-a făcut rău.
”La 16 februarie 2024, în Centrul Penitenciar nr. 3, deţinutul Navalnîi A. A, s-a simţit rău după o plimbare şi şi-a pierdut aproape imediat cunoştinţa”, a anunţat înttr-un comunicat filiala Serviciului Penitenciar rus (FSIN) din regiunea arctică Iamal, dând asigurări că salvatori au încercat să-l salveze.
”Toate manevrele de reanimare necesare au fost efectuate, însă nu au dat un rezultat pozitiv. Medicii urgentişti au constatat moartea pacientului. cauzele morţii sunt pe cale să fie stabilite”, anunţă FSIN în comunicat.
Un spital vecin cu închisoarea, în orăşelul Labîtnangi, a anunţat că salvatori au fost trimişi la faţa locului la şapte minute după apelul taberei de deţiniuţi.
”Medici care au sosit la faţa locului au continuat manevrele de reanimare care au fost deja efectuate de medicii închisorii. Ele au continuat timp de peste 30 de minute. Cu toate acestea, pacientul a decedat”, declară spitalul agenţiilor ruse de presă.
Agenţia de presă de stat RIA Novovsti scrie vineri că Navalnîi a participat printr-o legătură video, joi, la două audieri la un tribunal din regiunea Vladimir şi că nu şi-a exprimat nicio plângere cu privire la starea sănătăţii.
”Ieri (joi), la noi au fost două audieri. El nu şi-a exprimat nicio plângere cu privire la starea de bine. S-a exprimat în mod activ”, declară RIA Novosti un tribunal din oraşul Kovrov.
Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, ispăşea o pedeapsă de 19 ani de închisoare cu privire la ”extremism”, într-o colonie penitenciară izolată, în Arctica, în condiţii foarte dificile.
Multiplele sale procese au fost amplu denunţate drept motivate politic şi un mod de a fi pedepsit din cauza opoziţiei sale faţă de Vladimir Putin.
Apropiații, neinformați
Susţinătorii opozantului Aleksei Navalnîi nu au fost informaţi despre moartea acestuia în închisoare, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt Kira Iarmîş, care a precizat că unul dintre avocaţii lor se duce la faţa locului.
Unul dintre consilieriii opozantului, Leonid Soloviev, a anunţat că un apărător al lui Navalnîi l-a putut vedea miercuri, iar ”atunci totul era normal”.
Vladimir Putin, care se află vineri într-o vizită în Ural, a fost informat despre deces, potrivit unui purtător de cuvânt, Dmitri Peskov, însă nu a reacţionat.
”Preşedintele este informat”, a anunţat Dmitri Peskov, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă Tass. El a adăugat că serviciile penitenciare se ocupă de ”verificări” şi ”clarificări” privind cauza decesului.
Televiziunea rusă a anunţat decesul într-un subiect scurt, imediat după ce Rossiya 24 a difuzat, cu întîrziere, o şedinţă de întrebări şi răspunsuri cu studenţi şi muncitori a lui Putin, în timpul unei vizite la o uzină.
În diverse audieri la procese la care participa prin legătură video, ultimele luni, Aleksei Navalnîi, înalt, blond, cu ochii albaştri şi o privire pătrunzătoare, a apărut tot mai slăbit şi îmbătrânit.
Otrăvit cu Nioviciok în 2020
El s-a confruntat cu o serie de probleme de sănătate, legate o greva foamei şi de o otrăvire a cărei victimă a fost în 2020, căreia i-a supravieţuit în mod miraculos.
În Occident, numeroţi oficiali au denunţat imediat vina puterii ruse în moartea sa.
”Rusia este responsabilă”, a subliniat secretarul de Stat american Antony Blinken.
”Mie îmi este evident că (Aleksei Navalnîi) a fost ucis, la fel ca alte mii care au fost torturaţi până la moarte din cauza unei singure persoane, Putin”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, la Berlin.
Navalnîi ”tocmai a fost asasinat în mod brutal de către Kremlin”, a acuzat preşedintele Letoniei. Şeful diplomaţiei franceze consideră că el ”a plătit cu viaţa sa opoziţia faţă de un sistem de opresiune”.
Cancelarul Olaf Scholz a apreciat că el şi-a ”plătit curajul cu viaţa”, iar UE consideră ”regimul rus” drept ”singurul responsabil” de această tragedie.
Laureatul rus al Nobelului Păcii, Dmitri Muratov, redactorul-şef al ziarului de opoziţie Novaia Gazeta, a catalogat moartea lui Navalnîi drept un ”omor”.
Închisoarea nu i-a ştirbit determinarea lui Aleksei Navalnîi. În audierile diverselor sale procese şi în mesaje difuzate pe reţele de socializare prin intermediul echipei sale, el n-a încetat niciodată să-l atace pe Vladimir Putin.
În procesul cu privire la ”extremism”, el a denunţat ”cel mai stupid şi mai smintit război din secolul XXI”, referindu-se la Războiul din Ucraina.
În mesajele sale online, el ironiza hărţuirile la care era supus de către administraţia penitenciară.
„Speranța a murit”
La Moscova, tineri cu care AFP a stat de vorbă se declară tulburaţi după moartea sa.
Valeria, un ghid turistic în vârstă de 28 de ani, consideră că Aleksei Navalnîi era ”un simbol al speranţei unui viitor mai bun al Rusiei”. ”Am impresia că, odată cu moartea sa, această speranţă moare şi ea”.
Într-un mesaj difuzat la 1 februarie pe reţele de socializare, opozantul a îndemnat la manifestaţii în toată Rusia în timpul alegerilor prezidenţiale, prevăzute în perioada 15-17 martie, care urmează să-i permită lui Vladimir Putin să rămână la putere.
Opozanţii au fost încarceraţi sau împinşi la exil, în ultimii ani, iar represiunea a crescut după lansarea asaltului Moscovei în Ucraina, la 24 februarie 2022.
Cel mai cunoscut dintre ei este Vladimir Kara-Murza, care ispăşeşte 25 de ani de închosoare şi care a fost otrăvirt în două rânduri. El suferă de probleme grave de sănătate în detenţie.
Alt opozant cu o anumită notorietate este Ilia Iaşin. El a fost condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare din cauză că a denunţat ”uciderea unor civili” în oraşul ucrainean Bucea, în apropiere de Kiev.
Alţi critici ai lui Putin au fost asasinaţi. Boris Nemţov a fost ucis prin împuşcare în apropiere de Kremlin, în februarie 2015, un asasinat al cărui comanditar nu a fost niciodată identificat.
În opoziţie se află şi alte personalităţi, care s-au exilat, de exemplu Mihail Hodorkovski, un fost magnat al petrolului, care a fost încarcerat timp de zece ani după ce i s-a opus lui Putin la începutul anilor 2000.
