Un impresionant tezaur descoperit în județul Botoșani, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost pierdut definitiv pentru români, după ce a fost dus în muzeele din Rusia. În schimb, localnicii s-au ales doar cu niște fotografii cu o parte dintre obiectele descoperite.
În satul Alba, comuna Hudești, județul Botoșani, a fost descoperit acum aproape două secole unul dintre cele mai impresionante tezaure găsite pe teritoriul României. Era vorba despre inventarul unui mormânt, cel mai probabil ostrogotic, din epoca migrațiilor, despre care localnicii spun că era compus din numeroase obiecte din aur și pietre prețioase, potrivit adevărul.ro.
Satul Alba se află la aproximativ 60 de kilometri de municipiul Botoșani, aproape de granița României cu Ucraina. Legendele locale vorbesc despre o crăiasă cu păr roșcat, care a fost îngropată într-un tumul uriaș din apropierea pădurii. Localnicii numesc locul „mormântul crăiesei” și cred că spiritele celor îngropați acolo încă bântuie zona.
Tezaurul a fost luat de ruși, românii au rămas cu fotografiile
Potrivit profesorului pensionar Gheorghe Apătăchioaei, un pasionat al istoriei locale, mormântul descoperit la Hudești este real. „Mormântul a fost cercetat o singură dată, la începutul secolului al XIX-lea, cu metodele de atunci. Mărturiile vremii spun că acolo s-au găsit niște obiecte foarte valoroase. Noi știm despre el doar din niște poze care au apărut mai târziu și au fost expuse o perioadă la Primăria din Hudești. Erau vase din aur, podoabe tot din metal prețios, dar și arme. Sunt obiecte germanice. Inclusiv coiful este al unui germanic. Totodată, defunctul se spune că avea părul păstrat. Era lung și roșcat. De aceea au crezut că este o femeie și i-au spus 'crăiasa'. După aceea și-au dat seama că este un bărbat, un războinic, înarmat. A fost îngropat cu tot cu calul”, a explicat profesorul Apătăchioaei.
Mormântul crăiesei, descoperit din întâmplare
Descoperirea a fost făcută întâmplător, în jurul anului 1830, de doi copii care pășteau vacile în apropierea movilei unde se afla tumulul. În urma unei furtuni, un copac a fost smuls, iar în gaura creată de rădăcinile lui, copiii au găsit un platou strălucitor, pe care l-au vândut unui negustor evreu din Darabani. Obiectul a atras atenția boierului din neamul Balș, care și-a dat seama că este făcut din aur masiv.
Vestea a ajuns rapid la guvernatorul rus de la Iași, întrucât Moldova se afla, după 1829, sub protectorat rusesc. Acesta a trimis imediat oameni să sape în tumul. „Înăuntru au găsit scheletul unui războinic cu păr lung și roșcat. Alături de el se afla o adevărată comoară, dar și scheletul calului său. Inițial, s-a crezut că este vorba despre un călăreț de stepă”, a relatat profesorul Apătăchioaei.
Războinicul era, de fapt, o prințesă ostrogotă
Ulterior, cercetările au arătat că defunctul era, de fapt, o femeie, o prințesă ostrogotă, echipată pentru război. „Este o căpetenie ostrogotă, spuneau specialiști care au studiat problema. S-a retras în urma invaziei hunice de după 370 d.Hr. A fost probabil urmărită, au avut loc lupte, iar ea a murit în acea zonă. A fost înmormântată și depusă sub acel tumul. Inventarul era extraordinar”, a mai spus Apătăchioaei.
Descoperirea a fost menționată și de cercetători ai vremii, precum Désiré Raoul Rochette. Întregul inventar al mormântului a fost luat și dus în Rusia, unde ar fi fost expus în diferite muzee. Românii au rămas doar cu câteva fotografii, care au fost expuse pentru o vreme la Primăria din Hudești, permițând localnicilor să admire coiful și alte părți ale tezaurului.
Scheletul prințesei și al calului ei ar fi rămas în tumul, însă nu au fost analizate niciodată în detaliu.
Comentează