Un bacşiş de 3.200 de lei îl poate împiedica pe Klaus Iohannis să stea la masa Guvernului

Aparent, cele sunt „mărunţişuri”, cum ar fi un conflict de interese într-un contract în valoare de 3.200 de lei depistat de ANI (vezi mai jos cazul) şi o situaţie de incompatibilitate în care se află mulţi dintre primari. Cu toate acestea, cele două „buturugi mici” pot fi speculate politic din start de cei care nu doresc avansarea lui Klaus Iohannis în Guvern. Iar istoria recentă ne arată că nici Victor Ponta şi liderii PSD, nici Traian Băsescu nu se află printre admiratorii politici ai primarului din Sibiu. Primul dosar despre care vorbim priveşte un contract de prestări servicii atribuit de primar unei edituri a Forumul Democrat al Germanilor din România condus de el însuşi. Al doilea este incompatibilitatea în care a fost găsit de ANI, în 2012, ca primar, dar şi – simultan – membru în AGA a două regii autonome de interes local. Ambele au declanşat procese încă pe rol, dar şi o sesizare din partea ANI la Parchetul General care îl pot pune în câteva luni pe Klaus Iohannis în eventualitatea de a demisiona. La un pas de nominalizarea oficială la Ministerul de Interne, prim-vicepreşedintele PNL se declară însă optimist în legătură cu dosarele sale. "În contactele mele relativ frecvente de când am intrat în politica naţională cu ANI - e drept că sunt doar scrise - până acum am putut dovedi că am avut eu dreptate şi nu ANI. Sper să îmi păstrez această tendinţă", spune el. Deocamdată, numirea lui Iohannis nu depinde de Băsescu, ci de PSD, care a anunţat deja, prin ministrul Dan Şova, că nu doreşte să împartă portofoliul de vicepremier al lui Gabriel Oprea cu un nou venit şi nici să treacă prin Parlament întregul Guvern a cărui structură s-ar schimba astfel. DOSARUL “APĂ ŞI CANAL”. Are la mijloc o constatare a incompatibilităţii făcută de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate în aprilie 2013, în urma unei evaluări începute cu trei ani mai devreme. Concret, ANI reclama că Iohannis “se află în stare de incompatibilitate, întrucât deţine, simultan, atât funcţia de primar al Municipiului Sibiu, cât şi calitatea de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul S.C. APĂ CANAL S.A. Sibiu (începând cu 30.04.2009) şi S.C. PIEŢE S.A. (începând cu 05.08.2010)”. Procesul civil în care Klaus Iohannis a contestat rezoluţia se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia şi are termen pe 19 februarie. Incompatibilitatea statutului de primar cu cel de membru AGA în societăţi comerciale de interes local poate fi sancţionată, potrivit legislaţiei actuale, cu interdicţia de a mai ocupa funcţii publice timp de trei ani. O sentinţă definitivă de incompatibilitate a fost motivul pentru care Victor Alistar nu a intrat, de altfel, în Guvernul Ponta I. În plus, premierul Victor Ponta a anunţat în mai multe rânduri, plecând de la precedentele Fenechiu – Silaghi - Hellvig, că orice ministru care va pierde în instanţă, într-un dosar penal sau de incompatibilitate, va trebui să plece din Guvern. DOSARUL “EDITURA”. Porneşte de la o altă constatare a ANI, venită în august 2013, potrivit căreia Klaus Iohannis “a semnat, la data de 23 decembrie 2010, un contract de prestări servicii încheiat între Primăria Municipiului Sibiu şi S.C. Tipografia Honterus S.R.L., societate comercială deţinută de Forumul Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R. )“, pe care îl conducea, ca preşedinte. Plata a fost făcută din bani europeni, Iohannis aprobând în perioada ianuarie - iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către tipografie. „Sunt acuzat de conflict de interese, fiindcă Primăria a comandat o broşură la o tipografie care este în proprietatea FDGR - un contract “mare”, în valoare de 3.200 de lei”, a detaliat vineri primarul Sibiului, la solicitarea gândul. În urma constatării privind conflictul de interese, au început două demersuri în justiţie. Unul i-a aparţinut lui Klaus Iohannis, care a contestat decizia în contencios administrativ şi a câştigat în prima instanţă. În acest moment, dosarul este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă, unde ANI a câştigat, în general, în speţe similare. Al doilea demers a fost al ANI, care a făcut, suplimentar, o sesizare la Parchetul General, cazul fiind, în prezent, în curs de cercetare. Inspectorii de integritate îl acuză de conflict de interese cu argumentul că că ar fi încălcat statutul aleşilor locali întrucât nu a anticipat beneficiile deciziei sale pentru o persoană juridică cu care avea o relaţie de angajament. “Am fost invitat şi am dat o declaraţie la Parchet, la procurorul de caz. Bănuiesc că tot acolo s-au solicitat alte înscrisuri şi aştept o rezoluţie de la Parchetul General în acest sens”, admite Klaus Iohannis cercetarea sa, declarându-se însă “destul de optimist”. În ipoteza începerii urmăririi penale, singura consecinţă directă va fi adăugarea unui nou nume în Raportul MCV, întrucât suspendarea unui ministru, lăsată de Constituţie la latitudinea preşedintelui intervine doar în situaţia faptelor exercitate în calitatea de membru al Guvernuului. În practică, doar o sentinţă nefavorabilă îi poate întrerupe lui Iohannis mandatul odată oficializat. preluare: gandul.info

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!