Cetăți antice, lagune sălbatice, podgorii, mănăstiri și stânci de calcar: nordul județului Constanța își deschide larg porțile către turiști. Pe aproape 34 de kilometri, drumurile județene DJ226A, tronsonul DN22/Tariverde – Cogealac, și DJ226B, tronsonul Cogealac – Grădina – Pantelimon – DN2A/Crucea, sunt reabilitate și modernizate complet, printr-un proiect al Consiliului Județean Constanța finanțat din fonduri europene.
Pentru localnici, investiția înseamnă drumuri sigure, legături mai rapide între sate și un sprijin concret pentru economia zonei. Pentru turiști, înseamnă ceva la fel de prețios: acces la un ținut în care cetăți antice, lagune, rezervații naturale, crame, mănăstiri și bucătăria tradițională a zonei se înșiră de-a lungul aceluiași drum. Iar acolo unde ajung turiștii, prinde viață și economia locală.
De la răsărit la apus: comorile drumului dintre Histria și Allah Bair
Primul popas este și cel mai celebru. Cetatea Histria, cel mai vechi oraș atestat pe teritoriul României, își întinde ruinele pe malul lacului Sinoe, iar muzeul de sit adună amfore, inscripții, podoabe și ceramică scoase la lumină de arheologi. În lumina dimineții, cu apa lacului în fundal, cetatea este unul dintre cele mai fotogenice locuri din județ.
Lacurile din jur completează tabloul. Pe Sinoe, parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării, cuibăresc colonii de pelicani creți, specie protejată la nivel european. Lacul Nuntași, cunoscut de decenii pentru nămolul terapeutic asemănător celui de la Techirghiol, a devenit în ultimii ani și un loc în care pot fi zăriți, uneori, flamingo roz.
Spre vest, la Cogealac, peisajul de lagună face loc viilor. Crama Histria își primește oaspeții pentru tururi prin vie și prin pivniță, încheiate cu degustări de vinuri albe, roze și roșii. Tot aici, aromânii, cunoscuți în Dobrogea drept machedoni, păstrează o bucătărie cu gust de altădată. Pita de praz, cu foi subțiri, servită fierbinte, și mielul în cocă, rumenit încet în cuptor, sunt preparate care merită, singure, drumul.
În mijlocul stepei, nu departe de Cheile Dobrogei, se află Mănăstirea Colilia. Își poartă numele de la colilie, iarba argintie care unduiește dealurile Dobrogei, iar ansamblul s-a ridicat în jurul bisericii monumentale a unui sat dispărut. Rezultatul este un loc de o liniște rară, departe de orice zgomot.
Cheile Dobrogei sunt vedeta naturală a traseului. Stâncile de calcar, foste recife de corali ale unei mări străvechi, se ridică brusc din câmpie și ascund grote, adăposturi naturale și poteci care urcă pe creste joase. Rezervația atrage drumeți, alpiniști și fotografi, iar drumurile de pământ din împrejurimi sunt căutate de pasionații de ciclism montan și de motociclism off-road.
Tot în această zonă se află două dintre cele mai vizitate mănăstiri din nordul județului. Mănăstirea Peștera Sfântului Ioan Casian stă ascunsă într-o pădure de stejari pitici, lângă peștera care i-a dat numele. La Gura Dobrogei, Histria și Allah Bair oferă un popas de reculegere în valea pârâului cu același nume.
La Pantelimon, ruinele cetății Ulmetum, al cărei nume latin înseamnă „pădurea de ulmi”, păstrează urmele zidurilor și turnurilor unei fortificații romane. Finalul traseului vine ca o recompensă. De pe Dealul Allah Bair, parte a ariei protejate Allah Bair – Capidava, importantă pentru păsări, privirea se pierde peste dealurile și văile din jur. Aproape, Mănăstirea Crucea încheie drumul într-o notă de liniște.
Pornită dimineața la Histria, călătoria se încheie la apus, pe Allah Bair. Între ele, istorie, natură, gusturi autentice și locuri de liniște, legate de același drum.
Mai mult decât asfalt
Proiectul nu se oprește la un carosabil nou. Peste 7 kilometri de piste de biciclete deschid zona cicloturismului, iar 10 stații de transport public o fac accesibilă și celor care vin fără mașină. Aliniamentele de arbori și arbuști pe peste 24 de kilometri, cele 8 treceri de pietoni pentru persoane cu dizabilități, trotuarele și cele cinci poduri modernizate completează o investiție cu o valoare totală de 189,1 milioane de lei, aproximativ 38 de milioane de euro, finanțată prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027.
Investiția poartă semnătura Consiliului Județean Constanța, care, sub conducerea președintelui Florin Mitroi, a ales să pună fondurile europene în slujba întregului județ, nu doar a litoralului. Lucrările se desfășoară deja pe întreaga lungime a traseului.
„Dezvoltarea județului Constanța nu se poate limita la litoral. Comunitățile din interior au nevoie de o infrastructură modernă, care să le ofere siguranță, acces la servicii și noi oportunități economice. Prin reabilitarea DJ226A și DJ226B, Consiliul Județean Constanța conectează aceste localități la principalele axe rutiere ale județului și pune în valoare un patrimoniu turistic de excepție. Este un exemplu concret al modului în care fondurile europene devin proiecte cu impact real pentru cetățeni”, a declarat Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța.
Legând DN22 de DN2A, drumul transformă obiective până acum izolate într-un circuit coerent, la aproximativ o oră de Constanța și de stațiunile de pe litoral. Fiecare vizitator care ajunge aici înseamnă clienți pentru pensiuni, restaurante, ghizi și producători locali. Un drum bun nu doar scurtează distanțele: aduce oameni, iar oamenii aduc dezvoltare.
Nordul județului, o destinație pentru toate anotimpurile
„Dezvoltarea turistică a unei destinații depinde, în primul rând, de calitatea infrastructurii care o deservește. Nordul județului Constanța reunește patrimoniu istoric, arii naturale protejate, tradiții locale autentice și o ofertă gastronomică și vitivinicolă remarcabilă. Reabilitarea DJ226A și DJ226B le oferă acestor obiective accesibilitatea de care aveau nevoie și ne permite să le promovăm într-un circuit coerent, complementar litoralului, contribuind la extinderea sezonului turistic și la dezvoltarea economică a comunităților din zonă. Apreciem efortul Consiliului Județean Constanța și al președintelui Florin Mitroi pentru atragerea fondurilor europene în această investiție”, a declarat Petruț Gheorghiță, manager al destinației în cadrul Organizației de Management al Destinației Județul Constanța – Riviera Românească.
Odată cu finalizarea lucrărilor, nordul județului Constanța va putea fi descoperit într-un ritm nou. Drumul dintre Tariverde și Crucea devine o invitație pentru cei care vor să cunoască și cealaltă față a județului: cetăți antice, lacuri în care cuibăresc pelicanii, podgorii, sate care își păstrează tradițiile și stânci care spun povestea unei mări de mult dispărute.
La aproximativ o oră de litoral, această destinație își așteaptă vizitatorii în orice anotimp. Iar fiecare kilometru reabilitat îi aduce mai aproape.
