Premium
Generalul maior în rezervă Bertrand Cavallier, fost cadru al Jandarmeriei Naţionale Franceze, a vorbit într-un interviu acordat News.ro despre intervenţia autorităţilor române la manifestaţia „atipică” ce a avut loc la Bucureşti în 10 august, despre plusurile şi minusurile acesteia. El a explicat că era necesară crearea unei „zone-tampon” între jandarmi şi protestatari, că aceştia din urmă trebuiau avertizaţi privind existenţa unor manifestanţi violenţi, dar şi că a remarcat anumite comportamente individuale anormale ale forţelor de ordine.
Cavallier este expert în domeniul asigurării şi restabilirii ordinii publice, recunoscut la nivel european, şi un cunoscător al sistemului de ordine publică din România, fiind implicat, în calitate de expert european, în diferite programe PHARE derulate în beneficiul Jandarmeriei Române.
„Manifestaţia aceasta a fost atipică”, a spus Bertrand Cavallier în interviu despre protestul din 10 august.
El a expus modul de acţiune al jandarmilor francezi: „Tehnologia ne permite să îi indentificăm pe cei violenţi. Avertizăm şi îi somăm pe cei care sunt violenţi să părăsească zona, iar dacă nu se întâmplă, dispersăm mulţimea prin combinarea deplasării jandarmilor cu utilizarea gazelor, pentru a alunga în special elementele violente. În general, reţinerile sunt făcute după manifestaţii. Există apoi un răspuns pe linie juridică şi răspunsul de natură penală vine foarte repede”.
„Un alt principiu este acela că atunci când violenţele au încetat, acţiunea noastră a încetat. Nu folosim forţa excesiv”, mai spune expertul.
„Aspectul pozitiv al intervenţiei a fost că jandarmii au reuşit să protejeze sediul Guvernului. Un alt plus a fost că au reuşit să evacueze zona când situaţia a impus-o. Trebuie să ţinem cont că situaţia a fost complexă. A existat o evoluţie rapidă privind caracterul manifestanţilor. A fost o manifestaţie masivă, iar actele de violenţă s-au multiplicat, într-un spaţiu extrem de complicat de gestionat. Am fost acolo azi dimineaţă (sâmbătă, n.r.), am stat cu spatele la sediul Guvernului şi m-am uitat la piaţă. Acolo, noaptea, lucrurile se complică. Analizând cu atenţie informaţiile apărute şi raportându-mă la standerdele pe care le avem în Franţa, şi din experienţă, cred că a fost o acţiune care s-a desfăşurat corect şi coerent. A fost foarte dificil. Oricine s-ar pune în situaţia de a comanda o acţiune de acest gen îşi va da seama că este foarte complicat de ales calea cea mai bună”, a spus Cavallier.
„S-au ridicat şi chestiuni problematice. Pentru început, distanţa dintre forţele de ordine şi protestatari. În Franţa îi ţinem la distanţă tot timpul, pentru că în momentul în care cele două părţi au contact este inevitabilă apariţia de violenţe. Dacă există zona-tampon, ai libertatea de a face manevre. Ţinerea la distanţă a mulţimii permite utilizarea gazelor cu eficacitate. Când manifestaţia degenerează, nu există altă cale decât cea ca mulţimea să fie dispersată. În acest caz, a existat contact, au fost jandarmi izolaţi de grup. Am fost oripilat când am văzut comportamentul faţă de cei doi jandarmi izolaţi”, a spus expertul.
„În plus, poate că nu ar fi fost rău să fi intervenit mai devreme, dar sunt extrem de prudent în a continua acest argument. Când o manifestaţie este poluată de elemente violente, acea manifestaţie liniştită devine periculoasă. Există riscul ca sediul Guvernului să fie invadat, iar acest lucru este intolerabil într-o democraţie. Un alt minus este acela că, cu cât aştepţi mai mult intervenţia pentru evacuarea spaţiului, situaţia devine mai complicată. Cred că Jandarmeria Română a adoptat o schemă clasică - a păstrat sistemul static mult. Această modalitate este foarte întâlnită în Europa de astăzi. Din acest motiv, aceste situaţii sunt frecvente - contestarea autorităţii, radicalizarea manifestanţilor”, a adăugat Cavallier.
„Am văzut anumite comportamente individuale anormale, din fericire marginale, ale forţelor de ordine. Ele au creat o imagine incorectă a ansamblului. Sunt situaţii din care este bine să fie trase învăţăminte. Ele scot în evidenţă necesitatea analizării evoluţiei Jandarmeriei, a cadrului legal. Suntem obligaţi să ne adaptăm constant, pentru că misiunea restabilirii ordinii publice este fundamentală. Stabilitatea unor instituţii înseamnă stabilitatea democraţiei”, a mai spus el.
