Un fost șofer și un fost pădurar pe lista PNL pentru Parlament

Autor: Radu Pop, Colaborator

Publicat: 10-04-2014

Actualizat: 11-04-2014

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Digi24:

Şoferi ai unor foşti demnitari, prieteni de familie, parteneri de afaceri sau protejaţi ai unor lideri politici. Astfel de oameni au fost împinşi pe lista de candidaţi cu care partidele politice încearcă să câştige un loc în Parlament, la alegerile parţiale din luna mai... Hunedoreanul 
Sorin Ştefoni, candidat PNL pe locul de deputat vacantat de Dan Radu Ruşanu. Fostul pădurar a luat-o de jos în politică... La nici 30 de ani, Daniel Gheorghe are şansa să devină deputat PNL de Ilfov. Nu doar tinereţea se numără printre atuurile sale, ci şi faptul că tatăl lui este primarul oraşului Otopeni şi prieten bun cu actualul şef al Consiliului Judeţean Ilfov, liberalul Marian Petrache. Victor Paul Dobre, liderul filialei PNL Galați, şi-a impus propriul candidat pentru colegiul 9, pe Alexandu Dănăilă, actual director de programe la Administrația Piețelor Agroalimentare, fost şofer şi consilier al acestuia... La Timiş, Monica Ştirbu, protejata lui Teodor Meleşcanu, actualul director SIE, este impusă de la centru liberalilor locali pentru colegiul vacantat de Maria Grappini. În timpul guvernării Tăriceanu, numirea sa în postul de consul la Sevilla a provocat un adevărat scandal: ca inginer zootehnist, nu avea nici pregătire diplomatică, nici cunoştinţe de limba spaniolă.

Mediafax:

Alexandru-Vasile Oprean, fost consilier personal în Cancelaria premierului Tăriceanu, a fost numit de premierul Victor Ponta în postul de secretar de stat în Ministerul Culturii. De asemenea, fostul preşedinte al ANRMAP din Guvernul Tăriceanu, Marius Gogescu, a fost numit de premierul Victor Ponta în postul de vicepreşedinte al instituţiei. Postul este vacant din luna februarie, când Mircea Fechet a fost eliberat din funcţie, după ieşirea de la guvernare a PNL.

Evenimentul Zilei:

Fiind vorba de mai multe partide care-şi împart un segment de electorat, în timp ce PSD rîgîie de plăcere ca singur doritor pe un alt segment, formaţiunile din Opoziţie se văd nevoite să-şi ia una alteia alegătorii. De aici stupida pretenţie a PDL de a fi singurul partid autentic de Opoziţie. Într-o democraţie adevărată partidele de Opoziţie nu-şi pot rezuma activitatea doar la colectarea de voturi în vederea alegerilor. Pe lîngă misiunea de a cuceri Puterea, dacă nu înaintea acestei misiuni, partidele de Opoziţie trebuie să se constituie în factor contracarant al partidului aflat la Guvernare. Posibilele abuzuri ale partidului aflat la Guvernare sînt cenzurate prin acţiunea decisă a partidelor de Opoziţie. Pentru aceasta, fără a-şi pierde identitatea, partidele din Opoziţie de la noi trebuie să-şi coordoneze acţiunile atît în Parlament, cît şi în spaţiul public sub forma Opoziţiei Unite. Formarea Opoziţiei Unite se impune în chip dramatic la ora actuală.

România Liberă:

Pentru a obține un mandat de europarlamentar, Mircea Diaconu trebuie să obțină minimum 3,125% din voturile alegătorilor care se vor prezenta. Acest procent se calculează împărțind totalul electorilor (100%) la numărul de mandate la care are dreptul România (32). Dacă la alegeri ar participa 5.000.000 de electori, așa cum s-a întâmplat în 2009, Diaconu ar avea nevoie de aproximativ 160.000 de voturi. În mediile politice se vehiculează două scenarii privind partidele de la care Diaconu va lua voturi. O primă variantă ar fi că va obține de la PNL – și tocmai acest lucru îl speră ­Victor ­Ponta și Dan Voiculescu, care au susținut politic și mediatic ­candidatura lui Diaconu... Ponta susține că Diaconu va lua voturi și de la “mulți oameni pur și simplu revoltați de modul nedrept în care a fost tratat de adversari, dar și de foștii colegi... În schimb, liderul liberalilor, Crin Antonescu, a declarat că susţinătorii PNL nu vor vota cu Mircea Diaconu, ci cu candidaţii liberali la europarlamentare:  “Susţinătorii PNL vor vota PNL, şi nu Mircea Diaconu”...

Bulgaria se confruntă cu cea mai severă dovadă de fidelitate faţă de UE de la intrarea sa în Uniune în 2007 care riscă să-i provoace dificultăţi economice şi o perturbare a climatului politic intern.  Bulgaria a fost multă vreme o anomalie în Europa – o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO dar care se simte apropiată de Rusia. Această tensiune a fost marcată şi mai mult de criza din Ucraina, mulţi bulgari considerându-se sub presiune pentru a opta între Moscova şi Bruxelles. Multe alte ţări ex-comuniste din UE menţin relaţii cu Moscova, dar majoritatea consideră Rusia ca un fost ocupant şi reprezintă în continuare o ameninţare. Bulgaria este diferită pentru că vede Moscova ca pe un prieten. Vechile relaţii economice şi culturale dintre Bulgaria şi Rusia fac statul bulgar cel mai apropiat de Moscova în cadrul membrilor UE. România, alături de care a aderat la Uniune în 2007, a început să respingă Moscova în perioada comunistă şi este mai puţin dependentă de aprovizionările energetice ruse.

 
Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri