Istoricul de artă Cristian Oliviu Gaidos, de la Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, a lansat, luni, un apel public pentru salvarea de la demolare a gării comunei Belinţ şi a staţiilor istorice de apă din Topolovăţu Mare şi Lugoj, care ar urma să fie demolate, în cadrul lucrărilor de modernizare a liniei feroviare Caransebeş - Timişoara - Arad, potrivit Agerpres.
Potrivit istoricului de artă, aceste edificii, construite între anii 1875 - 1876, sunt parte a patrimoniului industrial al Banatului, în timp ce noile gări, "reduse la volume banale care amintesc de 'cutii de chibrituri', trădează o arhitectură rece şi standardizată.
"Modernizarea liniei feroviare Caransebeş - Timişoara - Arad prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă un proiect esenţial pentru dezvoltarea economică şi mobilitatea regională. Investiţia este necesară şi aşteptată de mult. Dar, în cadrul procesului de modernizare, Sucursala Regională de Căi Ferate Timişoara împreună cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii intenţionează să demoleze mai multe clădiri feroviare istorice care fac parte din patrimoniul industrial al Banatului. Pe tronsonul Lugoj - Timişoara Est sunt programate pentru demolare patru gări solide, construite din cărămidă între anii 1875-1876: Remetea Mare, Recaş, Topolovăţu Mare şi Belinţ. Sunt vizate şi staţiile istorice de alimentare cu apă din Topolovăţu Mare şi Lugoj, utilizate odinioară pentru alimentarea locomotivelor cu aburi", arată Cristian Oliviu Gaidos, într-un comunicat.
Linia Timişoara - Orşova a fost realizată între 1875 - 1878 de Societatea privilegiată austriacă de căi ferate (StEG), sub coordonarea directorului August W. de Serres, constituind una dintre cele mai importante investiţii feroviare din Banat.
Secţiunea Timişoara - Lugoj - Caransebeş (100 km) a fost inaugurată la 22 octombrie 1876, la doar zece luni de la începerea lucrărilor, şi a inclus zece gări, 52 de cantoane şi două poduri majore, peste râurile Bega şi Timiş.
În urma electrificării liniei, în 1974, o parte dintre clădirile istorice au fost modificate sau reconstruite. Unele au dispărut deja, gara Lugoj fiind recent demolată.
"Tocmai de aceea, puţinele obiective care au supravieţuit până astăzi reprezintă mărturii valoroase ale unei etape definitorii pentru dezvoltarea industrială a Banatului. Noile gări, reduse la volume banale care amintesc de nişte cutii de chibrituri, trădează o arhitectură rece şi standardizată, executată din tablă, panouri sandwich şi tâmplărie din PVC sau aluminiu, fără nicio preocupare pentru contextul istoric. Deşi funcţionale, aceste clădiri au un impact vizual puternic asupra peisajului rural şi nu reflectă identitatea culturală a Banatului, fragmentând ambientul tradiţional şi înlocuind reperele istorice (gările austro-ungare) cu o arhitectură generică", subliniază istoricul de artă.
Argumentele invocate de CFR pentru demolare sunt legate de siguranţă şi de costurile ridicate ale reabilitării. Totuşi, din analiza planurilor de situaţie reiese că vechile clădiri nu se suprapun cu noile amplasamente, ceea ce ridică semne de întrebare privind necesitatea demolării lor, explică Gaidos.
El arată că gara Belinţ este cea mai bine conservată din lista obiectivelor propuse spre demolări, păstrând elemente originale precum volumul corpului central, organizarea interioară, sala de aşteptare şi o parte dintre ancadramentele uşilor, precum şi staţiile istorice de apă din Topolovăţu Mare şi Lugoj.
"Aceste imobile ar putea fi preluate în administrare de autorităţile locale, conservate şi restaurate prin accesarea fondurilor europene şi valorificate ca repere de patrimoniu industrial, mărturii autentice ale uneia dintre cele mai importante linii feroviare construite în Banat: Timişoara - Orşova (1875-1878). Prin salvarea acestor clădiri afirmăm că modernizarea nu presupune anularea trecutului, ci asumarea şi integrarea lui într-un viitor clădit pe respectul faţă de memorie şi identitate locală", mai afirmă istoricul de artă lugojean.
Comentează