Un judecător cere validarea a concursului de șef la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție

Potrivit unei scrisori publice transmisă, luni, plenului CSM de către Florica Roman, anchetarea magistraților trebuie să se facă profesionist și cu celeritate, deoarece nici justiția nu este ocolită de persoane care încalcă legea.
”Am trimis o scrisoare publică plenului CSM în care am expus o parte din abuzurile DNA Oradea împotriva magistraților din această zonă prin care am solicitat validarea concursul privind ocuparea funcției de procuror-sef a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Această Secție reprezintă în acest moment singurul remediu pentru a asigura independența efectivă a judecătorilor în pronunțarea soluțiilor, în condițiile în care unii procurori DNA, folosindu-și abuziv puterea, au anchetat judecători cu scopul de a-și asigura soluția dorită în dosarele pe care tot ei le instrumentau. Tocmai pentru că nici justiția nu este ocolită de persoane care încalcă legea, anchetarea magistraților trebuie să se faca profesionist și cu celeritate, garanții pe care această Secție le oferă prin condițiile impuse pentru accederea procurorilor în cadrul ei. Apoi, dat fiind faptul că procurorii acestei Secții nu participă la ședințele de judecată, se oferă garanții suplimentare că nu se vor exercita presiuni și influențe asupra judecătorilor de către o parte din proces”, se arată în documentul citat.
Magistratul orădean susține că faptul că numirile în această Secție sunt făcute exclusiv de către CSM îi asigura acesteia ”o reală independență față de orice ingerințe și înțelegeri politice”.
”Prin această Secție se oferă magistraților garanția că nu vor fi cercetați abuziv cu scopul de a fi intimidați și determinați să pronunțe anumite soluții. Secția repezintă în mod real o garanție pentru independența judecătorilor și procurorilor, asa cum a reținut, de altfel, și Curtea Constituțională, garanție absolut necesară în acest moment pentru recredibilizarea actului de justiție”, a subliniat Roman.
Aceasta a prezentat o serie de fapte cu privire la modul in care procurorii DNA Oradea ”i-au terorizat”, în ultimii ani, atât pe judecători cât și pe procurorii din zona lor de competență cu scopul de a-și asigura soluțiile dorite în dosarele pe care le instrumentau sau îi interesau.
”Din aceste fapte se poate trage o singură concluzie logică și imediată: înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o necesitate care nu poate fi pusă la îndoială de nici o persoană de bună credință, care își dorește o justiție independentă, echitabilă și functională”, a precizat Florica Roman.
Acesta a menționat că, începând cu anul 2012, DNA Oradea a instrumentat dosarul 37/P/2012 prin care au presat o persoană să admită în fals că i-ar fi dat ei foloase necuvenite pentru a-și trafica influența la alți judecători în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești.
”Pe durata anului 2013, deși nu am fost niciodată citată în acel dosar, aflam din presă despre ce acte noi se mai fac în dosar și care e stadiul cercetărilor. Ulterior, DNA Oradea a mai inclus în acel dosar încă 3 judecători, unul de la Tribunalul Bihor și alții doi tot de la Curtea de Apel Oradea. În 2014 am fost toți 4 judecătorii trimiși în judecată, eu pentru că aș fi primit o <> de bani, iar colegii mei pentru infracțiunea de abuz în serviciu pe motiv că au pronunțat o hotărâre judecătorească pe care procurorii DNA au considerat-o nelegală și netemeinică. Acuzațiile împotriva celorlalți 3 colegi judecători nu erau însoțite de nici o acuzație de corupție, cum că ar fi primit vreun folos necuvenit pentru a pronunța acele hotărâri”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Florica Roman a mai susținut că, pur si simplu, procurorii DNA Oradea, sub conducerea lui Ciprian Man, s-au erijat în instanțe extraordinare pentru a cenzura hotărârile judecătorilor, iar în cadrul acelui dosar, procurorii Ciprian Man și Dan Chirculescu, pensionat între timp, au interogat judecători despre ce s-a discutat în deliberări, ceea ce încalcă secretul deliberării și însăși esența independenței judecătorului.
”Datorită acestor presiuni exercitate asupra judecătorilor de către procurorii DNA Oradea prin astfel de acțiuni represive, în 2014, peste 50 de judecători s-au adresat fostului CSM solicitând să clarifice dacă procurorii îi pot interoga și ancheta pe judecători cu privire la deliberări și soluțiile pronunțate, precum și dacă, prin astfel de acțiuni abuzive, nu se încalcă independența justiției. Fostul CSM, prin Hotărârea 846 bis din 3.07.2014, s-a eschivat a răspunde, lăsându-i astfel pe procurorii DNA să îi cerceteze penal, în continuare, pe judecători pentru soluțiile pronunțate”, a explicat Roman.
Dosarul în care magistrații orădeni au fost trimiși în judecată a fost restituit la DNA Oradea în anul 2016 ca urmare a unor grave vicii de procedură, iar ÎCCJ a constatat, printre multe alte abuzuri, că în această cauză procurorii DNA au încălcat secretul deliberării.

”Restituit la DNA Oradea, dosarul respectiv a fost preluat de DNA central, care în 2017 l-a clasat. În cazul meu clasarea a fost pe motiv că <>, în cazul altor doi judecători pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală, iar pentru al patrulea judecător a fost declinată competența de soluționare către Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Oradea. Ulterior, atât instanța, în cazul celor doi judecători, cât și Parchetul de pe lângă ÎCCJ, în cazul celuilalt judecător, au stabilit definitiv că și în ceea ce îi privește pe aceștia faptele nu au existat”, a mai precizat Roman.

Aceasta a reproșat faptul că 4 judecători au fost anchetați ani de zile, trimiși în judecată, suspendați din funcție, prezentați de DNA ca fiind un exemplu de corupție în justiție și un model de reușită pentru DNA, consemnată ca atare în bilanțul instituției din anul 2014, ”pentru fapte care nu au existat”.

”În anul 2014, DNA Oradea a solicitat mandate de supraveghere tehnică pentru 4 procurori din raza Curții de Apel Oradea pentru infracțiunea de abuz în serviciu, dosar care, ulterior, a fost clasat. În anul 2016, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș a fost trimis în judecată de DNA Oradea pentru abuz în serviciu constând în luarea unor măsuri asiguratorii. În cauză nu a existat nici o acuzație de primire a unor foloase necuvenite, acuzația DNA fiind pur și simplu ca urmare a unei măsuri pe care procurorul a dispus-o într-un dosar. Procurorul a fost achitat în primă instanță”, a mai precizat judecătorul de la Curtea de Apel Oradea.

Florica Roman a mai menționat că faptele prezentate au avut rolul de arăta modul în care DNA Oradea desfășura anchete contra magistraților, astfel încât anumiți judecători deveneau ținte, li se făceau dosare penale pentru hotărârile pe care le pronunțau ori li se inventau fapte, erau ”frăgeziți” mediatic prin scurgeri în presă din dosarele în care erau anchetați și pe care ei nu le cunoșteau, iar apoi erau trimiși în judecată cu scopul de a băga frica și a-i liniști pe ceilalți judecători.

Judecătorul orădean a mai precizat că s-a ajuns ca, cel puțin la Oradea, procurori cu vechime efectivă de 4-6 ani în magistratură, promovați în DNA fără nici un criteriu obiectiv și doar în baza unui interviu complet netransparent de către fostul procuror șef DNA Laura Codruța Kovesi, să cenzureze în penal hotărâri judecătorești date inclusiv de judecători de la Curtea de Apel.

”Dacă pentru un banal accident de circulație din culpă comis de un judecător sau procuror, acesta e cercetat de procurori cu experiență din parchete de pe lângă curți de apel, s-a ajuns ca pentru pretinse infracțiuni de corupție, constând în pronunțarea sau dispunerea unor soluții, judecători și procurori chiar cu grad de ÎCCJ să fie cercetați de procurori DNA veniți de la parchete de pe lângă judecătorii. Așa s-a făcut că acești procurori complet imaturi și lipsiți de profesionalism, odată ajunși, printr-un interviu netransparent, de la baza Ministerului Public direct la vârful acestuia, în DNA, s-au erijat în suprainstanțe, arogându-și dreptul de a verifica legalitatea unor hotărâri civile și penale date de judecători cu 20 de ani vechime. Dacă acești procurori DNA cu minim de experiență au apreciat că acele hotărâri sunt nelegale, i-au cercetat penal sau i-au trimis în judecată pe judecători pentru abuz în serviciu, fals intelectual, ori alte infracțiuni legate strict de hotărârea pronunțată”, a mai subliniat Florica Roman.

Aceasta a adăugat că în nici unul dintre dosarele menționate nu s-a dispus vreo condamnare, însă atât procurori cât și judecători, unii cu grad de tribunal sau curte de apel, au fost suspendați din funcții, supuși oprobriului public și dați exemplu pentru a-i “liniști” și “înfrica” pe restul magistraților.

”Astfel a funcționat, în fapt, cel puțin la Oradea, pretinsa combatere a infracționalității din justiție. Înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și completa operaționalizare a acesteia este o garanție că astfel de abuzuri împotriva magistraților nu mai pot avea loc și că cei din justitie care sunt suspectați de săvârsșirea de fapte penale sunt cercetați profesionist și cu celeritate”, a conchis Florica Roman.