Tribunalul Olt a decis, marti, admiterea cererii Asociației Forumul Judecătorilor din Românie de a sesiza Curtea de Justiție a UE pentru a spune dacă cerințele MCV sunt obligatorii pentru România. Cererea a fost formulată în cadrul procesului în care asociația contesta ordonanța de urgență prin care s-a prelungit mandatul conducerii Inspec
Dragoș Călin, copreședinte al Forumului Judecătorilor din România, a explicat, pentru Europa Liberă, care sunt efectele sesizării Curții Europene de Justiție.
"CJUE se va pronunța asupra întrebărilor cu care a fost sesizată, pe care le va putea reformula, în raport de obiectul cauzei și de necesitatea instanței de trimitere din România în soluționarea cauzei. Prin ricoșeu, însă, interpretarea MCV și a rapoartelor sale în sensul obligativității va determina reconsiderarea tuturor modificărilor aduse legilor justiției, criticate de Comisia Europeană. Dacă sesizarea va avea câștig de cauză la CJUE, va fi aplicată imediat în România", a declarat Dragoș Călin, pentru sursa citata.
Judecătorul a făcut referire la cazul Poloniei, unde CJUE a intervenit in situatia creata de legea privind reducerea varstei de pensionare a judecatorilor Curtii Supreme, statul polonez fiind chemat in judecata tot de asociatii de magistrati.
„CJUE a adoptat imediat sesizării măsuri provizorii, obligând statul polonez să suspende aplicarea dispozițiilor naționale privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme, să ia orice măsură necesară pentru a se asigura că judecătorii Curții Supreme vizați de dispozițiile în litigiu pot continua să își exercite funcția în același post, bucurându-se totodată de același statut și de aceleași drepturi și condiții de lucru ca înaintea intrării în vigoare a Legii privind Curtea Supremă, să se abțină de la adoptarea oricărei măsuri care vizează numirea judecătorilor Curții Supreme în locul judecătorilor Curții Supreme vizați de aceste dispoziții, precum și de la adoptarea oricărei măsuri privind numirea noului prim-președinte al Curții Supreme sau indicarea persoanei însărcinate să conducă Curtea Supremă în locul primului său președinte până la numirea noului prim-președinte, precum și să comunice Comisiei, în termen de cel mult o lună de la notificarea ordonanței Curții, iar ulterior în fiecare lună, toate măsurile pe care le va fi adoptat pentru a se conforma pe deplin ordonanței”, a mai spus magistratul.
Dragos Călin considera că cea mai grava masura a coalitiei in domeniul justitiei este "slăbirea competențelor Direcției Naționale Anticorupție, prin înființarea secției speciale de anchetare exclusiv a infracțiunilor comise de magistrați, inclusiv cele de corupție, criticată amplu de Comisia Europeană, pentru că dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției și poate fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora.
"Cât privește Codul penal și Codul de procedură penală, multe modificări pot afecta negativ lupta anticorupție, dar cum legile nu au fost adoptate definitiv de Parlament, mai pot exista remedii, în primul rând respectarea Avizului Comisiei de la Veneția din octombrie 2018”, a precizat judecatorul.
Comentează