Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Un lider PSD îi scrie președintelui Klaus Iohannis! E cea mai lungă scrisoare primită de Iohannis

scrisoare

Președintele Klaus Iohannis a primit o scrisoare de la unul dintre liderii PSD. Este vorba despre deputatul PSD Mihai Sturzu, şef al TSD.

Sturzu i-a adresat o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care îi atrage atenţia asupra unui proiect de lege, aflat în dezbaterea Parlamentului, referitor la introducerea unui timbru cultural, pe care îl consideră unul “populist”. Sturzu îi scrie şefului statului că, prin problema pe care i-o supune atenţiei, vrea să îl supună “la un test”, acela de a dovedi că are “o ureche” atentă și pentru vocile din zona politică opusă. Deputatul PSD spune că proiectul a fost inițiat de un număr de 84 de parlamentari din PNL, printre care Varujan Vosganian și Traian Dobrescu.

Vă prezentăm scrisoarea deputatului PSD:

“Stimate Domnule Președinte Klaus Iohannis,

Salut deschiderea pe care v-ați manifestat-o în discursul ținut luni, 16 februarie, în fața Parlamentului, către o relație instituțională corectă și asumarea rolului de mediator caracteristic unui președinte. Subscriu în totalitate la definiția pe care ați dat-o populismului, anume – “să nu propui măsuri care afectează arhitectura statului și a instituțiilor, fără argumente, doar pentru a putea atrage voturi”.

Ca răspuns la această deschidere, doresc să vă supun atenției un proiect de lege populist, cu caracter discriminator și potențial destructiv, referitor la introducerea unui timbru cultural, care ar urma, aparent, să finanțeze scriitorii, cineaștii, actorii de teatru și ceilalți artiști, prin intermediul uniunilor de creație. Este un proiect cu privire la care am făcut deja demersurile necesare în Parlament, dar consider că vă priveşte, tocmai fiindcă se leagă de ideile exprimate recent de Dumneavoastră.

Inițiativa e la prima vedere generoasă, dar se dovedește a fi una populistă, exact în accepțiunea pe care Dumneavoastră o dați termenului. Creând impresia că sprijină creatorii, nu corespunde interesului public, ci favorizează anumite grupuri de interese. Voi argumenta mai jos de ce.

Stimate Domnule Președinte,

Știți poate că am făcut parte 18 ani din trupa Hi-Q. E departe de mine gândul de a-mi aroga prin asta merite care să mă așeze alături de marii creatori, Hi-Q a fost doar o trupă de muzica pop, chiar dacă s-a hrănit din dragostea milioanelor de fani, pentru care sunt recunoscător și care e cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat în viață.

Însă, ca om implicat atâta vreme în piața muzicală și ca deputat, membru al Comisiei de Cultură, știu că o taxă colectată prin intermediul unor organizații private – fie ele uniuni de creație, organisme de gestiune colectivă (ca în cazul drepturilor de autor) sau de alt tip e un mecanism lipsit de echitate, care favorizează ceea ce nu m-am ferit să numesc, mai sus, grupuri de interese. Ca dovadă și istoricul proiectului.

Acesta e înregistrat sub numele de PL-x nr. 583/2014 și a fost inițiat de un număr de 84 de parlamentari din PNL, printre care domnii Varujan Vosganian și Traian Dobrescu. De ce amintesc aceste două nume: pentru că și domnul Vosganian, și domnul Dobrescu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor – cel dintâi, chiar prim-vicepreședinte -, deci beneficiari direcți ai legii. Lucru care pune din primul pas problema unui conflict de interese, chiar dacă nu neapărat în accepțiune juridică. În ultimă instanță, domnii Vosganian și Dobrescu bagă mâna în buzunarul iubitorilor de cultură, de unde scot indemnizații și alte beneficii materiale pe care le încasează ei înșiși, ca membri ai Uniunii Scriitorilor.

Dar, desigur, nu e vorba numai de domnii Vosganian și Dobrescu. Să facem un calcul simplu. Românii care vor să îl vadă pe André Rieu în concert trebuie să plătească 300 de lei pe bilet. Conform proiectului de lege privind timbrul cultural, biletele vor fi suprataxate cu 5%, adică cu 15 lei. Dacă luăm în considerare 10 mii de participanți, reies 150 de mii de lei, care se duc la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor a domnului Adrian Iorgulescu, și el membru PNL. Nu știu ce legătură există între domnul Iorgulescu și André Rieu, dar știu că Uniunea Compozitorilor nu e tocmai săracă, și-a inaugurat un nou sediu în 2012. Dorim să sprijinim cultura? Sau să mai construim un etaj la noul sediu?

La fel, suprataxa de 1 leu, prevăzută de proiect pentru orice carte, se va duce tot la organizația breslei, deși mă întreb câți dintre autorii contemporani sunt membri ai Uniunii Scriitorilor. Acel 1% din prețul de vânzare a unei opere de artă plastică nu merge în niciun caz la creatorul ei, ci la Uniunea Artiștilor Plastici. Și așa mai departe.

Dar dacă tot vorbim de grupuri de interese, să vorbim și de discriminare. Coaliția pentru o Românie Curată a remarcat pe drept că suprataxele care provin din lucrări de arhitectură urmează să revină Uniunii Arhitecților, care are 2.000 de membri, și nu Ordinului Arhitecților, care are 8.000. Motivul? Numai Uniunea Arhitecților are statutul de organizație de utilitate publică. Ar urma să favorizăm 2.000 de arhitecți în detrimentul altor 8.000.

Tabloul e întregit de faptul că domnul Traian Dobrescu, unul dintre susținătorii proiectului, a informat Comisia de Cultură asupra faptului că legea a apărut la presiunea Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori, for care are și el o reprezentativitate relativă raportat la totalitatea creatorilor – grupează numai șapte uniuni de creație.

Pentru a înțelege mai bine caracterul discriminatoriu al proiectului, trebuie să ne uităm și la sistemele legale europene. Cel mai cunoscut exemplu este cel francez, anume așa-numita “exception culturelle”. În Franța, organismul care percepe și administrează banii proveniți din biletele de film este Centrul Național al Cinematografiei, o entitate publică, și nu Uniunea Cineaștilor, o entitate privată, cum ar urma să fie în România, dacă proiectul de lege este aprobat.

Dincolo de aceste diferențe, împotriva unei idei de acest tip s-au exprimat numeroase voci cu autoritate, printre care un laureat al premiului Nobel, Mario Vargas Llosa, care scria, în 1993: “Culturile nu au nevoie să fie protejate de birocrați sau de poliție – ori așezate după gratii, ori izolate de restul lumii prin bariere vamale, pentru a supraviețui și a-și păstra vigoarea.

Culturile trebuie să trăiască în aer liber, să fie expuse comparațiilor constante cu alte culturi, care le reînnoiesc și le îmbogățesc, permițându-le să se dezvolte și să se adapteze curgerii constante a vieții. Amenințarea care planează asupra lui Flaubert și Debbusy nu vine de la dinozaurii din Jurassic Park, ci de la banda de demagogi mititei și șovini care vorbesc de cultura franceză ca și cum ar fi o mumie care nu poate fi scoasă din încăperea ei fiindcă aerul proaspăt ar face-o să se dezintegreze.”

Acolo unde Dumneavoastră spuneți populism, Llosa spune demagogie. E cam același lucru.

Stimate Domnule Președinte,

Cred că v-am dovedit că proiectul de lege privind timbrul cultural este opera unui grup de interese sau, altfel spus, rezultatul unei acțiuni de lobby nelegitime.

Ca politician de stânga, cred că o formă de susținere a culturii relevante trebuie să existe, dar problema este mai dificilă decât pare. Dacă este adoptat, proiectul va avea ca efect o creștere de preț a produselor culturale, care va afecta în ultimă instanță chiar românii iubitori de cultură. Un leu, taxa pe carte, pare relativ puțin, dar e mult pentru un volum de beletristică de 10 lei, pe care trebuie să și-l permită orice copil. Cele 0,5% din prețul investiției pentru care solicită autorizație de construcție pe care trebuie să le plătească puținii români care își mai permit să construiască ar reprezenta câteva sute de euro, raportat la prețul unei case relativ modeste – bani care se duc la Uniunea Arhitecților, DUPĂ ce arhitectul care a realizat proiectul a fost remunerat conform contractului. Ca politician de stânga și după aproape 20 de ani în piața muzicală, nu pot fi decât un susținător al ideii că orice tip de creatori relevanți trebuie încurajați, inclusiv material, dar convingerea mea este că proiectul, în forma actuală, nu atinge un asemenea scop. Este ironic – și cred că spune ceva despre gândirea mai degrabă oportunistă decât ideologică din spatele lui – faptul că o asemenea inițiativă protecționistă vine dinspre dreapta. Un titlu mai sincer și mai potrivit al acestei legi ar fi fost “Dați un ban pentru Vosganian”.

Stimate Domnule Președinte,

Vă întrebați poate de ce mă adresez Dumneavoastră, și nu propriului partid sau Parlamentului pentru a împiedica legiferarea timbrului cultural. Am spus, deja, în Comisia de Cultură şi în Grupul Parlamentar, ce aveam de spus. Dar, în ce vă priveşte, motivele sunt trei. În primul rând, ca fost președinte al vechiului PNL și ca urmare a poziției pe care o dețineți în stat aveți gradul de influență necesar, asupra noului PNL, pentru a stopa acest proiect, rămânând în limita atribuțiilor constituționale pe care le aveți. În al doilea rând, ați vorbit despre populism, iar eu am venit în întâmpinarea Dumneavoastră cu un exemplu convingător de populism. Și, în fine, dacă nu veți considera asta o impertinență – fiindcă nu e în intenția mea – vreau să vă supun la un test, care să dovedească faptul că aveți o ureche atentă și pentru vocile din zona politică opusă celei pe care ați reprezentat-o pe 16 noiembrie.”

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.