În vara lui 2025, primul satelit Meteosat din generația a treia a fost plasat pe orbită, deschizând oficial programul Meteosat Third Generation. Este începutul unei tranziții de durată, prin care actuala flotă de sateliți MSG va fi înlocuită treptat, un proces gândit să se întindă până în 2040.
Pe 27 ianuarie 2026, Agenția Spațială Europeană a prezentat primele imagini obținute de noul Meteosat, în cadrul conferinței spațiale europene desfășurate la Bruxelles, notează Space Q. Satelitul se află pe orbită geostaționară, la aproximativ 36.000 de kilometri deasupra Pământului, poziție din care „privește” constant același sector al globului.
Meteosat Third Generation, startul unei noi ere în observațiile meteo
Avantajul este major pentru meteorologi. Datele esențiale pentru prognoză curg fără întrerupere: temperaturile și umiditatea sunt actualizate la fiecare 30 de minute, iar observațiile complete se reiau la 15 minute, construind practic o secvență aproape continuă a dinamicii atmosferice.
Elementul-cheie al noii platforme este Infrared Sounder, un instrument hiperspectral cu sute de canale în infraroșu. Pentru prima dată în Europa, această tehnologie permite o cartografiere extrem de detaliată a temperaturii, atât la nivelul solului, cât și la vârful norilor. Zonele cele mai fierbinți apar în nuanțe de roșu închis, cele mai reci în albastru, o hartă termică ce se conturează aproape în timp real.
Primele imagini acoperă Europa, Africa de Nord și regiunile învecinate și oferă o perspectivă mult mai fină asupra distribuției temperaturii și umidității în atmosferă. Contrastul este grăitor. Suprafețele cu cele mai intense nuanțe de roșu se regăsesc, așa cum era de așteptat, pe continentele african și sud-american.
În partea superioară a cadrelor, coasta vestică a Africii se distinge clar, iar Peninsula Cap-Vert, inclusiv zona Dakar, apare printre punctele cele mai fierbinți. În dreapta jos, litoralul vestic al Namibiei și Africii de Sud este colorat în roșu, parțial acoperit de un vârtej de nori reci, marcați în albastru. În stânga, nord-estul Braziliei se evidențiază la rândul său prin temperaturi ridicate.
Satelitul care „vede” furtunile înainte să lovească Europa
Pe baza acestor observații, cercetătorii estimează că, în viitorul apropiat, vor putea fi generate hărți tridimensionale ale temperaturii, umidității și ale așa-numitelor gaze urme. Este vorba despre substanțe prezente în cantități infime în atmosferă, precum dioxidul de carbon, metanul sau ozonul, dar cu un impact major asupra climei și calității aerului.
Dincolo de spectacolul vizual și de aplicațiile multiple, miza principală rămâne una practică: îmbunătățirea prognozei fenomenelor meteo severe din Europa. Noul Meteosat, alături de sateliții care îi vor urma, va face posibilă monitorizarea completă a ciclului furtunilor, de la primele semne de formare până la disipare, prin corelarea imaginilor cu datele detaliate de sondare a atmosferei.
Comentează