Premium
Hotnews:
Evenimentul de marti, 5 iulie, de la Palatul Parlamentului, organizat de guvern sub inaltul patronaj al presedintiei, trebuie privit dincolo de aerul triumfalist cu ceva mai multa atentie. Proiectul "Romania competitiva", lansat in prezenta presedintelui Iohannis, premierului Ciolos, guvernatorului Isarescu si vicepremierului Borc, pare mai degraba o platforma oferita partidelor in vederea constructiei viitorului guvern de mare coalitie. Sigur, nu este obligatoriu sa ajungem aici. Dar este un important pas institutional, o caramida pusa pe soclul unei constructii ambitioase.
In primul rand, ce stim despre proiectul "Romania competitiva"? Din unele informatii, ideea s-a nascut la inceputurile guvernarii Ciolos, ca un fel de road-map al noului cabinet. Intre timp, lucrurile au evoluat. Presedintia a realizat ca, in perspectiva alegerilor generale din toamna, daca tot doreste un guvern de mare coalitie, trebuie sa aiba ceva de oferit partidelor. Prin urmare, Klaus Iohannis s-a bransat la proiect.
Pe langa cele cateva pagini prezentate marti la Palatul Parlamentului exista, din cate inteleg, alte 16 fise cu 90 de masuri concrete plus costurile bugetare aferente. Aceste fise sectoriale vor fi prezentate incepand de saptamana viitoare.
Nu mi se pare deloc lipsit de semnificatie faptul ca de proiect s-a ocupat ministerul economiei, condus de vicepremierul Costin Borc si nici faptul ca BNR a contribuit in mod substantial la elaborarea documentului...
Vicepremierul Borc incepe sa capete vizibilitate si greutate administrativa prin gestionarea unor proiecte cel putin ambitioase. L-as vedea propus premier peste un guvern PSD-PNL, dar cred ca si Vasile Dancu se imagineaza la o adica seful unui guvern de mare coalitie sau cel putin in locul lui Dragnea.
Apoi, din cate inteleg, proiectul "Romania competitiva" contine, in cele 16 fise care vor fi prezentate public, masuri transideologice, acceptabile de ambele partide mari, PSD si PNL. Cele 90 de masuri concrete costa bugetul in urmatorii 4 ani cam 10, 5% din PIB, din care autorii proiectului au identificat o finantare in valoare de 6, 5% din PIB. De unde vor scoate diferenta - asta ar urma sa ramana in grija partidelor.
A nu se intelege ca partidele se vor repezi de maine sa laude initiativa guvernului Ciolos, ridicand in slavi cele 90 de masuri. Nu, nici vorba. Dimpotriva, ele vor continua sa atace si sa delegitimeze guvernarea tehnocrata pentru a-si pregati revenirea. Chiar daca unii liderii stiu bine ca se indreapta spre coabitare, vor nega pana in ultima zi de campanie aceasta realitate. Sfatul meu ar fi sa gaseasca tonul potrivit si loc de intors, deoarece s-ar putea sa se vada la toamna in situatia de a fi nevoite sa accepte ceea ce astazi resping.
PSD si PNL vor guverna singure sau alaturi de mici aliati numai si numai daca unul din cele doua partide va castiga o majoritate zdrobitoare, suficient de solida incat sa formeze un guvern stabil fara ajutorul celuilalt mare partid. Intr-o astfel de situatie putin probabil, dar nu imposibila scenariul unui guvern de mare coalitie pica. Nici PSD, nici PNL nu vor imparti puterea daca nu pot fi constransi sa o faca.
Am vorbit de curand cu tineri pesedisti care se declarau sceptici ca guvernul lor va fi lasat singur la butoane chiar daca PSD va obtine un scor bun. Si eu cred ca este un scenariu periculos, perfect valabil si pentru PNL, total pesedizat in materie de coruptie.
Putem spune multe altele despre proiectul "Romania competitiva": ca se adauga altor 1789 de strategii care putrezesc prin arhivele guvernului si presedintiei, ca documentul abunda in bla-bla-uri, ca suna mai degraba a program electoral. Mai putem spune ca premierul Ciolos tine mortis sa arate ca livreaza rezultate sau ca presedintele Iohannis cauta sa-si umple mandatul cu proiecte ceva mai consistente dupa un an si jumatate destul de sarac. Ceva anume as remarca in mod special: documentul reprezinta un pas notabil spre guvernul de mare coalitie.
Digi24:
Blocarea privatizărilor în următorii cinci ani, plus restituirea integrală a activelor dobândite în urma privatizărilor frauduloase. Aceste măsuri sunt prezente într-un proiect de lege iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD, care vorbesc despre protejarea intereselor legitime ale statului român. Ideile sunt susţinute de Liviu Dragnea şi le-ar fi fost inspirate social-democraţilor de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Subiectul stopării privatizărilor în următorii cinci ani a fost discutat în grupul parlamentar al PSD înaintea vacanţei parlamentare. Un senator social-democrat explică de ce s-a ajuns la această propunere.
„Am discutat, nu ne vindem ţara! Punct! România. Pământul, apele, subsolul, averea, bogăţia poporului român. Aveţi ceva împotrivă? Vindeţi-o dumneavoastră! Cum, nu ştiţi ce are România, avere şi proprietate? Subsoluri, baraje, fabrici şi uzine, pe româneşte”, spune Florinel Butnaru, co-iniţiator al legii.
Ceva mai moderat, Şerban Nicolae, cel care a scris textul proiectului legislativ, prezintă lista companiilor care nu ar trebui privatizate.
„Este vorba de companii cum sunt CEC-ul, Loteria Română, Poşta, Transelectrica, Nuclearelectrica, Distrigaz, Transgaz, companii care sunt totuşi deţinătoarele unor sectoare cheie în ceea ce priveşte interesul strategic al statului. Stimulul, să spun aşa, imboldul decisiv mi l-a dat Florin Georgescu, care vorbea la un moment dat de faptul că statul român nu ar mai avea nevoie de lichidităţi provenite din privatizare”, explică senatorul PSD.
Liviu Dragnea recunoaşte discuţiile şi îşi arată întreaga susţinere pentru proiect.
„Ideea de a privatiza în continuare societăţi naţionale, companii naţionale strategice, care administrează resurse ale României, aşa fără niciun fel de plan, nu este un concept pe care PSD-ul să-l susţină”, spune preşedintele PSD.
PSD vine şi cu o variantă proprie a restitutio in integrum. Potrivit iniţiativei legislative, toate activele dobândite în urma unor privatizări frauduloase ar trebui să revină la stat. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple cu activele obţinute în mod fraudulos la Fondul Proprietatea.
