DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Un pont pentru președintele Klaus Iohannis

revista presei

Hotnews:

Daca Senatul va respinge si cererea de arestare in cazul Sova, ne aflam in mod clar in fata unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterile statului. In cazul de fata, acest conflict este intre puterea legislativa (Parlament) si puterea judecatoreasca (procurorii sunt asimilati magistratilor,  autoritate judecatoreasca)... In astfel de situatii, Curtea Constitutionala este chemata sa solutioneaze conflictele intre puterile statului. Potrivit legii, cei care pot sesiza Curtea in astfel de situatii sunt: presedintele Romaniei, unul din presedintii celor doua Camere, primul-ministru sau  presedintele CSM. In consecinta, Klaus Iohannis ar avea ocazia sa arate ca isi exercita prerogativele Constitutionale ca un sef de stat care intelege sensul votului din noiembrie. Si Victor Ponta are, teoretic, posibilitatea sa actioneze, dar el s-a remarcat pana acum ca avocat al penalilor, deci nu prea putem conta pe el... Pana acum, parlamentari au respins cererile procurorilor fara a fi obligati sa sa-si motiveze decizia. Au fost decizii pur politice, arbitrare, pronuntate in functie de influenta si capacitatea fiecaruia de a-si impresiona colegii. In afara de panglicile pe gura scoase in studiourile TV, n-au oferit niciodata minime explicatii oficiale, asumate de institutie printr-un raport scris. Valoarea unui astfel de document ar fi ca poate fi consultat de oricine. Astfel, vom putea vedea cu totii, pe baza unui document asumat oficial de Parlament, daca au existat intr-adevar motive temeinice de a apara un senator sau deputat de mana lunga a justitiei sau daca o institutie a statului s-a transformat in scut pentru penali. Plus ca va fi distractiv pentru sefii Camerei si Senatului sa-si puna semnatura pe fiecare pledoarie in favoarea unui borfas si sa trimita apoi toate aceste acte ale rusinii la Monitorul Oficial pentru a putea fi consemnate mai tarziu in cronica borfasilor acesti tari.

Digi24:

Statele Unite au găsit ambasador pentru România, iar acesta va ajunge în scurt timp la Bucureşti. Ar fi vorba despre un diplomat de carieră al cărui nume e ţinut, deocamdată, secret. Emil Hurezeanu a spus că este vorba despre un specialist în operațiuni speciale, un om care are experiență în zone sensibile: „Acum avem de-a face cu un specialist în operațiuni speciale, un om care are experiență în zone sensibile, de interes geopolitic, militar și strategic pentru Statele Unite. Să zicem Afganistan. Mai mult nu vă spun, chiar dacă știu și eu mai multe, chiar mai multe decât ați anunțat dumneavostră referindu-vă la o sursă de pe HotNews”, a spus Emil Hurezeanu. Întrebat dacă a contat și contextul regional pentru care s-a ajuns la o numire, Emil Hurezeanu a răspuns: „Înlocuitorii ambasadorului au fost oameni serioși, vrednici, diplomați de carieră, totuși România e o țară de primă importanță în relația cu Statele Unite în Europa, în estul Europei”. „Cum se poate observa în ultimul an, e o zonă cu vulnerabilități, care se încarcă cu tensiuni geopolitice noi, neprevăzute. Sigur că cel mai important partener american din regiune, dintr-o regiune atât de sensibilă, ar trebui să aibă un reprezentant pe măsură la București. Ambasadorii au mai multă putere, mai multă vizibilitate și, mai ales între aliați, e bine să ai ambasadori în ambele direcții”, a precizat jurnalistul.

RFI:

In Franţa, guvernul a prezentat un nou proiect de lege în materie de luptǎ împotriva terorismului. Un nou arsenal legislativ le va permite serviciilor speciale sǎ fie mai eficiente şi sǎ culeagǎ mai uşor informaţii esenţiale în contextul urmǎririi persoanelor bǎnuite de asociere cu grupuri teroriste. Acest nou set de mǎsuri este propus ca urmare a atentatelor comise în luna ianuarie la Paris şi soldate cu 17 morţi. La acea orǎ, dupǎ atacul comis în redacţia revistei umoristice Charlie Hebdo, au fost revelate numeroase falii ale serviciilor de informaţii... In virtutea noului proiect de lege, serviciile de informaţii vor avea, administrativ vorbind, o viaţǎ mai "uşoarǎ". Ele nu vor mai trebui, de exemplu, sǎ cearǎ autorizaţia unui judecǎtor pentru misiuni de supraveghere sau de infiltrare a reţelelor teroriste. Serviciile speciale franceze vor putea efectua "intercepţii cu scop securitar" pe Internet, de exemplu vor putea consulta mesaje electronice. La fel, vor putea, cu mai multǎ uşurinţǎ din punct de vedere administrativ, asculta convorbiri telefonice sau plasa microfoane sau camere de luat vederi miniaturale în maşinile suspecţilor sau la domiciliile acestora. Este facilitatǎ şi instalarea de "keyloggers", softuri care permit citirea şi înregistrarea în timp real a unei personae aflatǎ în faţa ordinatorului şi a clavierului sǎu... In virtutea noului text de lege li se impune furnizorilor de acces Internet sǎ adopte sisteme de detectare automatǎ a comportamentelor suspecte. Sunt, oare, toate aceste mǎsuri, de naturǎ sǎ afecteze libertatea individualǎ în Franţa? Întrebarea nu a întîrziat sǎ fie pusǎ şi polemici în acest sens se profileazǎ deja la orizont... Mai multe asociaţii, mai mulţi avocaţi şi specialişti în domeniul industriei numerice au şi calificat acest proiect de lege drept "devastator" pentru libertǎţile individuale. El este criticat şi de Amnesty International, precum şi de unii responsabili politici.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.