Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă un articol din cotidianul Adevărul în care sunt dezvăluite legăturile cu România ale unuia dintre candidații pentru funcția de președinte al Madagascarului.
Adevărul:
Richard Razafy Rakotofiringa (60 de ani) a rămas cu sufletul alături de România, după ce în anii '80 a avut şansa să înveţe la o unitate de elită – Şcoala Militară de Aviaţie Aurel Vlaicu de la Boboc din Buzău.
Dorinţa de a zbura era visul său din copilărie. Provine dintr-o familie numeroasă, cu încă şapte fraţi. După ce a absolvit liceul, a urmat cursurile unei facultăţi de matematică-fizică la universitatea din Antananarivo, capitala Madagascarului.
Visul său din copilărie a devenit realitate după ce Nicolae Ceauşescu a deschis graniţa tinerilor africani care doreau să înveţe în România. Unul dintre ei a fost şi Richard Razafy. „Acomodarea nu a fost grea, pentru că eram deja obişnuiţi cu cultura şi civilizaţia franceză“, spune el. Madagascarul a fost, în trecut, colonie franceză, aceştia lăsând-şi amprenta culturală asupra insulei.
„Şcoala de aviaţie m-a făcut om“
După un an pregătitor în care a învăţat limba română, pe care l-a făcut la Institutul de la Piteşti, a devenit elev la Şcoala de aviaţie de la Boboc, pe care a urmat-o în perioada 1979 – 1983.
Recunoaşte că nu a fost uşor. „Aici m-am făcut om. Această şcoală nu este uşoară şi nici pentru toată lumea. De aceea sunt eu mândru, dar şi mulţumit pentru că am avut prilejul să termin şcoala dumneavoastră, care are referinţe bune în lume, atât în ceea ce priveşte tehnica aviaţiei, cunoştinţele militare, dar care te ajută să devii om, să fii pregătit, de ce nu, şi pentru a conduce o ţară“, spune el mândru.
Micul african, care avea o înălţime de doar 1,60 metri, cu ten şi ochi măslinii, şi cu ciuf mare, a fost o adevărată apariţie printre colegii săi. Dar Richard, poreclit „Rică Balaur“ a reuşit să se facă iubit cu inteligenţa, bunătatea şi seninătatea sa. Şi acum, după patru decenii, păstrează legătura pe Facebook şi deapănă împreună amintiri. „Dumneavoastră, românii, mi-aţi mers la inimă, pentru că nu vă uitaţi la noi cu privire de colonizatori. Sunteţi, într-adevăr, oameni buni, iar eu pe Facebook nu am decât prieteni români. Avem un grup pe Facebook, numit «Boboc 1983». Este vorba de o prietenie care nu cunoaşte nici graniţă de spaţiu, nici de timp“, spune el. (Mai multe detalii AICI)
Libertatea:
Formularul 600 este sursa unor mari bătăi de cap pentru mai bine de 3 milioane de români, aceștia văzându-se obligați să depună declarația 600 până pe data de 31 ianuarie, arată consultanții fiscali consultați de Libertatea.
Una dintre probleme o constituie faptul că aceste contribuții se achită pe anul 2018 pe baza veniturilor din 2017, dar este posibil ca oamenii să nu mai realizeze acele venituri, ci mult mai mici. O altă posibilitate este ca unii dintre aceștia să își plătească din buzunarul propriu contribuții la sănătate, ceea ce ar însemna că statul îi taxează de două ori.
Reamintim, acest formular trebuie depus de către toate persoanele fizice autorizate din România, de către avocați, notari, arhitecți, scriitorii, ziariștii sau artiștii plătiți pe drepturi de autor. De asemenea, trebuie să o depună toți cei cu venituri din chirii, dobânzi, dividende sau investiții. La fel, trebuie să o depună cei cu venituri din arendă, activități de comerț sau prestări de servicii.
Ce este important este că există un prag de 1.900 de lei pe lună sau 22.800 de lei pe an. Cine a depășit acest plafon din veniturile respective trebuie să depună Formularul 600 la Fisc. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Revenirea economică a Europei a început cu mult înainte ca Banca Centrală Europeană să dea startul achiziţiilor de obligaţiuni, deoarece dobânzile mici sunt cele care au contat cel mai mult, apreciază Daniel Gros, directorul Center for European Policy Studies, un think tank din Bruxelles. El a lucrat anterior pentru FMI, pentru Comisia Europeană şi pentru Parlamentul European. Daniel Gros este neamţ şi prin tradiţie economiştii nemţi sunt adesea critici la adresa politicilor BCE.
În timpul crizei euro din 2011-2012, uniunea monetară s-a împotmolit într-o „buclă a morţii”, în care băncile slabe din ţările cu probleme financiare au raţionalizat creditarea, ceea ce a cauzat recesiunea ce a intensificat presiunile cu care se confruntau bugetele guvernelor, împovărate deja de eforturile de a acoperi pierderile băncilor, scrie Gros pentru Project Syndicate. Opinia sa a fost preluată de Handelsblatt, cel mai mare ziar de business din Germania.
Însă o astfel de spirală care-şi creează propria energie poate produce efecte în direcţia opusă. Înţelegerea acestor dinamici ar putea fi esenţială pentru determinarea rezistenţei zonei euro în prezent. Într-o „buclă a morţii”, perspectiva unui default duce în sus primele de risc până când economia ajunge în pragul colapsului, chiar dacă cele mai multe din probleme ar putea fi rezolvate în timp. La un anumit punct, când decalajul dintre pesimismul de pe pieţele financiare şi realitatea economică devine prea mare, piaţa ajunge pregătită pentru o inversare de direcţie.
Aşa s-a întâmplat cu zona euro în vara anului 2012. Preşedintele BCE Mario Draghi a promis să facă „orice este necesar” pentru a împiedica dezintegrarea zonei euro, ceea ce a calmat pieţele atât de eficient încât de atunci niciuna dintre ţările zonei euro n-a mai avut probleme grave cu finanţarea prin obligaţiuni. Aceasta pentru că frica investitorilor se baza, după cum spunea cu mult înaintea crizei preşedintele Franklin D. Roosevelt, pe „teama însăşi”.
Intervenţia lui Draghi a marcat startul unui nou ciclu: „spirala morţii” şi-a inversat cursul şi s-a transformat într-un ciclu al creditului benign în care primele mai mici de risc au permis atât băncilor, cât şi guvernelor să se refinanţeze la dobânzi reduse. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
În timp ce mai multe ţări europene au depenalizat consumul de cannabis, spre exmplu în Spania consumul este legal, Franţa se pare că încă nu este pregătită să facă acest pas. Un raport parlamentar anunţă soluţii prin care contravenienţii vor fi sanţionaţi doar financiar.
Un raport parlamentar ia în calcul sancţionarea consumatorilor printr-o amendă pentru a permite forţelor de ordine să îşi concentreze eforturile pe lupta contra traficului de stupefiante.
Este o promisiune a lui Emmanuel Macron din timpul campaniei electorale. Numărul consumatorilor de cannabis a tot crescut constant în Franţa: aproximativ 700.000 de persoane utilizează zilnic cannabis. Raportul parlamentar urmează să fie prezentat miercuri în comisia de legi din Senat.
El ia în calcul două soluţii: o amendă forfetară cuprinsă între 150 şi 200 de euro şi la care, eventual se poate declanşa şi o urmărire judiciară ori, simpla contravenţie. Drogul descoperit va fi distrus, numele celui surprins va fi trecut într-un registru naţional. În cazul în care banii nu vor fi achitaţi, va fi declanşată urmărirea judiciară.
"Nu este vorba de o banalizare ori un pas către depenalizare", explică deputatul de la La Republique en Marche, Eric Poulliat căci cei pentru care, spre exemplu, există o suspiciune de trafic, ei vor putea fi reţinuţi.
140.000 de consumatori de stupefiante sunt reţinuţi anual în Franţa. Doar aproximativ 3.100 de pedepse cu închisoarea au fost pronunţate în 2015 dintre care cu executare mai puţin de jumătate - doar 1.300. Legea actuală prevede un an de închisoare şi o amendă de 3.750 de euro.
Ideea proiectului este de a mai elibera poliţia şi justiţia, estimează David Weinberger, cercetător la Institutul de Înalte Studii de Securitate şi Justiţie, intervievat de AFP. Acesta estimează că traficul ilicit de droguri se cifrează la 2,3 miliarde de euro din care jumătate reprezintă cannabisul. (Mai multe detalii AICI)
