Baza românească "Mihail Kogălniceanu", care nu se află departe de Bulgaria, devine cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, care își propune să protejeze flancul de sud-est al Alianței de Rusia, relatează BGNES. Construcția bazei, care se află în județul Constanța și poartă numele unui celebru politician liberal român din secolul al XIX-lea, va costa 2,5 miliarde de dolari. Aceasta va avea o suprafață de 2,8 mii hectare și se vor putea disloca 10.000 de militari. Ea se află la doar 150 km de Varna pe șosea și la chiar mai puțin pe calea aerului și pe mare, relatează Sega citat de Rador Radio România.
Baza "Mihail Kogălniceanu" va avea noi piste de decolare și aterizare, platforme militare, hangare pentru avioane militare, precum și cazarme moderne și poligoane. Va fi un adevărat oraș militar, pentru că este prevăzut să aibă școli, spitale, grădinițe și magazine.
Baza va fi mai mare decât Ramstein din Germania. La aceasta contribuie poziția sa strategică. Ea este situată la doar 20 km de coasta Mării Negre, la 300 km de Odesa și la 400 km de portul Sevastopol din Crimeea ocupată de ruși.
Bătălia pentru controlul Mării Negre devine din ce în ce mai acerbă și mai vizibilă. Viitorul său depinde în întregime de soarta războiului din Ucraina. Dovezile în acest sens sunt numeroase în ultimii mai bine de doi ani, de când a început invazia rusă.
Marea Neagră este de importanță-cheie pentru securitatea continentului. Preocuparea Bruxelles-ului și a Washingtonului cu privire la prezența mare a Rusiei s-a văzut cel mai mult atunci când, în decembrie 2022, Comisia pentru Politică Externă a SUA a adoptat Legea privind Securitatea la Marea Neagră, care a definit regiunea drept o "arenă a agresiunii ruse".
Autoritățile de la București sunt conștiente de riscurile dorinței Moscovei de a se îndepărta prezența occidentală în Marea Neagră și de dorința Rusiei de a face din aceasta o „mare închisă”. Din acest motiv, din ianuarie 2023, în bazele românești există avioane AWACS, care monitorizează acțiunile Rusiei în regiune și urmăresc consolidarea poziției de apărare a Alianței în regiunea Mării Negre.
În vecinătatea bazei de la Mihail Kogălniceanu se află cel mai mare port românesc - Constanța, care se numără printre cele zece cele mai mari din Europa. Aici există de asemenea o prezență militară puternică.
Pe fondul succeselor pe care România le-a demonstrat în modernizarea armatei sale, absența Bulgariei poate fi remarcată. Deși suntem o țară de la Marea Neagră și asta ar trebui să ne sporească rolul și să ne ajute la modernizare – militară și tehnică -, astfel de semne nu se întrevăd. Bulgaria nu a reușit niciodată să profite de oportunitatea din primele luni ale invaziei ruse de a înlocui vechile sale arme sovietice cu altele mai moderne din NATO. Deși în 2023 a reușit să ia o poziție mai decisivă în sprijinul Ucrainei și să avanseze proiecte de achiziție de noi sisteme militare pentru armată, încă ne lipsește o prezență serioasă a Alianței, așa cum vedem în România și chiar în Albania. Iar motivul pentru aceasta se ascunde în mare parte în instabilitatea politică din țară, care a apărut în 2021 și care împiedică o politică externă și de apărare coerentă și direcționată spre obiective clare.
Planuri și pentru Bulgaria
Încă din luna în iulie 2023 a devenit clar că NATO are în vedere formarea unei brigăzi puternice pentru Bulgaria din unități foarte bine pregătite din mai multe țări. Atunci, prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a anunțat că acest lucru va crește de patru ori numărul de soldați NATO. Conform planurilor regionale de apărare aprobate ale Alianței de Rusia, după cum au fost făcute pentru prima dată după Războiul Rece, actualul grup de luptă al batalionului NATO din Bulgaria ar trebui să devină brigadă. Conform standardelor NATO, un grup de luptă de tip batalion este de aproximativ 1.300 de soldați, iar o brigadă are aproximativ 5.000 de soldați, sau de patru ori mai mult. În practică, în brigadă sunt mai multe batalioane.
În acest moment, în Bulgaria există un grup de batalion de aproximativ 1200-1300 de oameni, aceasta având ca țară cadru Italia. Pentru ea, SUA au dat o companie de vehicule blindate de luptă Stryker. Marea Britanie a trimis o companie din Regimentul Regal Irlandez al Armatei Britanice, Grecia s-a implicat cu un pluton antitanc, iar Bulgaria cu Batalionul 42 Mecanizat al Forțelor Terestre, care a participat la misiuni în Afganistan. Italia are cea mai mare participare în grup, cu peste 700 de militari, cu peste 50 de echipamente. Grupul include și personal militar din Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Albania.
Tot în iulie 2023, s-a anunțat că Bulgaria propune NATO crearea unui cartier general de divizie multinațional, care să fie situat în regiunea Kabile și Bezmer. Acest lucru s-a înțeles atunci, în urma participării șefului apărării, amiralul Emil Eftimov, la o emisiune a BNT, iar el a făcut parte din delegația bulgară la summitul Alianței de la Vilnius. Acest lucru va însemna practic că, în cazul unei amenințări la adresa Bulgariei, aceasta va desfășura nu numai grupul de luptă multinațional al Alianței, despre care a fost deja decis să devină brigadă, ci și o întreagă divizie, ce include cel puțin trei brigăzi.
Ideea este de a se crea un astfel de cartier general, asemănător celui deja existent în România, care administrează divizia Sud-Est. După crearea unui astfel de cartier general de divizie multinațional în Bulgaria, acesta va conduce două brigăzi bulgare plus grupul de luptă multinațional, precum și, dacă este necesar, mai multe forțe. Potrivit lui Eftimov, acestea sunt brigăzi care alcătuiesc o divizie. Propunerea este ca acest cartier general să fie condus de un ofițer bulgar.
"Vor fi atâtea cadre militare cât este necesar pentru a da un răspuns rapid și adecvat. În momentul de față, la baza componentei terestre din Bulgaria sunt două brigăzi bulgare, grupul de luptă multinațional. Vom fi pregătiți să acceptăm mai multe forțe NATO - forțe aliate și resurse. Şi acest cartier general de divizie multinațional pentru a putea prelua comanda acestor forțe și resurse”, a adăugat Eftimov la acea dată.
Totuși, în acest scop, Bulgaria trebuie să pregătească infrastructura necesară. "Zona militară din Kabile și Iambol va fi îmbunătățită, avem de gând să construim acolo infrastructura necesară. Baza aeriană Bezmer, pentru a putea fi desfășurată o componentă de aviație. Pentru a putea fi realizată compoziția, sistemul de comandă și control. Contribuția noastră este crearea unui cartier general de divizie multinațional pe teritoriul bulgar”, a anunțat șeful apărării de la Sofia.
Care sunt dotările bazei acum
Potrivit portalului, "baza MK" va dispune în curând de o escadrilă formată de avioane F-16 cumpărate recent din Norvegia, de drone MQ-9 Reaper și de un oraș militar, prin care se va perinda prin rotație personalul armatei, a forței aeriene și a marinei militare din cele 32 de țări membre NATO relatează Index.
Primii sosiți sunt finlandezii. Baza aflată la doar 20 Km de Marea Neagră este la o distanță de 300 Km de Odesa și de 400 Km de Sevastopol, aflat în Crimeea ocupată. Pilotul RAF Charlie Tagg se află acum aici în serviciu pentru a treia și totodată ultima oară. În opinia sa, "aici există o prezență americană mult mai mare, de asemenea există și mai multă infrastructură, cazare, persoane și echipament". A adăugat că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat atât teritoriile peste care zboară, cât și situația strategică a misiunii sale.
În ultima sa misiune, în 2021, piloții de vânătoare zburau departe, deasupra apelor internaționale ale Mării Negre, însă acum țin să rămână în zona de 12 mile marine ale apelor suverane române și bulgare "pentru a evita neînțelegerile și situațiile periculoase cu rușii". După cum a afirmat, "înainte ne aflam aici pentru ca prezența noastră să-i sperie pe ruși de agresiune. Acum suntem un factor de liniștire pentru alte țări NATO, de exemplu România, însemnând că suntem aici și suntem dispuși să ne apărăm". A mai spus că până acum nu a întâmpinat în cursul acțiunilor probleme cu avioanele rusești, dar înainte s-a întâlnit cu astfel de situații pe Marea Baltică: "Au trecut și ei doar cu puțin - ceea ce nu încalcă niciun drept internațional. Dar noi am plasat alături un avion, care să le arate rușilor că suntem activi, zburăm cu avioane înarmate, ceea ce constituie un mesaj clar și le furnizează informații despre avioane și armament".(...)
Ce spun britanicii
Șase avioane RAF Eurofighter Typhoon sunt poziționate pe calea de rulare, cu două motoare turate, în timp ce personalul de la sol se grăbește să adauge ultimele detalii înainte de decolare. În depărtare, un nor de praf se ridică în ceața verii deasupra șantierului de construcție a celei de-a doua piste, lungă de 3,5 km, aliniată lângă prima. Vântul fierbinte dinspre nord bate peste hangarele noi și peste cele vechi. Baza aeriană Mihai Kogălniceanu (MK) își trage numele de la satul din apropiere, denumit la rândul său după numele unui politician liberal român din secolul al XIX-lea. Acum, acesta este decorul neașteptat pentru ceea ce e pe cale să devină cea mai mare bază NATO din Europa, mai mare chiar decât baza Ramstein din Germania. Președintele rus Vladimir Putin și-a justificat războiul din Ucraina prin faptul că NATO invadează flancul european al Rusiei. Ca răspuns la invazia sa, mai multe piese au avansat pe tabla de șah a NATO. Baza MK va avea în curând o escadrilă de avioane românești F-16 - recent cumpărate din Norvegia - precum și drone MQ-9 Reaper, și un oraș militar prin care se va roti personalul militar, aerian și naval din 32 de țări NATO. Ultimii sosiți sunt finlandezii. La doar 20 km de coasta Mării Negre, baza MK se află la 300 km de Odesa și la 400 km de Sevastopol, în Crimeea ocupată de Rusia, relatează BBC.
Acesta este al treilea și ultimul tur de serviciu la MK al pilotului RAF Charlie Tagg, locotenent de aviație. "Prezența SUA este mult mai mare aici, cu mult mai multă infrastructură, cazare, oameni și echipamente", spune el. Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat atât zonele pe care le survolează piloții, mai spune el, cât și poziția strategică a misiunii. În 2021, la ultimul său tur, piloții de vânătoare NATO au zburat mult deasupra apelor internaționale din Marea Neagră. Acum, însă, se limitează la zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale române și bulgare, "pentru a evita neînțelegerile și situațiile de escaladare cu rușii". "Anterior, eram aici pentru a descuraja orice agresiune rusă. Acum este mai mult ca o reasigurare pentru alte țări NATO, cum ar fi România, că suntem aici și suntem dispuși să ne apărăm", subliniază Charlie Tagg. De la sosirea sa nu a existat niciun apel pentru interceptarea unui avion rusesc, spune el, deși au existat astfel de situații în misiunile anterioare de deasupra Mării Baltice. "Vor trece pur și simplu prin zonă - nu este împotriva niciunui drept internațional, au dreptul să facă asta, dar noi vom ridica un avion lângă acel avion advers. Din punct de vedere al poziției, le arată rușilor... că suntem activi. Zburăm cu avioane înarmate, deci trimitem un mesaj clar. Și, în plus, ne oferă informații valoroase, înregistrăm numerele de serie ale avioanelor și armele pe care le transportă aceste avioane - completăm, adică, imaginea globală", precizează pilotul RAF. Târziu în noapte, la complexul britanic de pe baza MK, el urmărește pe ecranele sale radar desfășurarea războiului în Ucraina vecină.
"Am putut vedea dronele Shahed intrând în Odesa. De la sursele de căldură de la sol, unde armele au impact, până la fluxurile radar care urmăresc aeronavele, atât cele prietene, cât și cele mai puțin prietene. Este destul de suprarealist", spune Charlie Tagg. Deși avioanele NATO evită întâlnirile inutile cu rușii, au existat două incidente cunoscute deasupra Mării Negre. În septembrie 2022, un pilot rus a înțeles greșit o comandă de la sol și a ratat la limită doborârea unui avion britanic de culegere de informații, care avea un echipaj de până la 30 de persoane. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper, pilotată din România, a fost doborâtă deliberat de un avion rusesc SU-27 "Flanker", deasupra apelor internaționale.
Viața de zi cu zi la baza MK, însă, este în mare parte calmă. În fața clădirii de birouri a comandantului bazei, Nicolae Crețu, pescărușii și ciorile culeg zgomotos un rând de cireși. În biroul său semipermanent, Scott Delay, de la American Army Support - Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de membri ai personalului american pe care baza îi susține în prezent. "Încercăm să le oferim un sentiment de acasă cât timp sunt aici. Deci nu este cu nimic diferit de orice altă comunitate. Are doar un gard în jurul său", spune el. Un lucru cu care soldații americani se obișnuiesc mai greu, mai spune Scott Delay, este că termenele de livrare pentru articolele comandate pe internet pot fi de săptămâni în România, în loc de ore.
Înainte de a părăsi baza, pilotul britanic Charlie Tagg îmi arată avionul său. De aproape, Typhoon pare puternic, dar un pic îmbătrânit. Armele, însă, explică el, sunt modernizate în permanență, avionul poate acum lansa trei tipuri diferite de bombe. "Și primim radare noi, care ne vor permite să detectăm și să atacăm amenințările și mai departe".
Comentează