Un singur restaurator şi un conservator la Muzeul Vrancei pentru aproape 90.000 de obiecte de patrimoniu

Autor: Ionel Dancu

Publicat: 20-05-2024

Actualizat: 20-05-2024

Article thumbnail

Sursă foto: ziarulmetropolis.ro

Muzeul Vrancei mai are un singur restaurator şi un conservator pentru cele aproape 90.000 de obiecte de patrimoniu şi, potrivit reprezentanţilor instituţiei, având în vedere că "din urmă alţii nu au mai venit", se încearcă formarea unor noi specialişti din rândul persoanelor deja angajate, conform Agerpres.

"Problema restauratorilor este una fundamentală pentru muzeu. Este munca din spatele fiecărui obiect pe care mai apoi vizitatorii îl văd în expoziţie. Piesele dintr-un muzeu, fie că sunt donate sau cumpărate, nu vin în stare perfectă, în general toate sunt deteriorate. Pe lângă faptul că trebuie conservate periodic, ele trebuie aduse şi la stadiul iniţial, restaurate. Restauratorul este o profesie care se formează muncind în laboratoarele muzeelor. Am avut restauratori buni, dar au ieşit la pensie. Din urmă, alţii nu au mai venit. Singurul restaurator pe care îl avem acum este un specialist în ceramică. Şi mai avem un conservator, o altă muncă sisifică, ce nu se mai termină niciodată. Încercăm să formăm oameni dintre angajaţii noştri, am identificat deja o persoană pe care o formăm pentru a restaura lemnul. Profesia de restaurator nu este una bine plătită. De altfel, majoritatea angajaţilor Muzeului Vrancei au salarii foarte mici, aproape de minimul pe economie. De aceea este foarte dificil să găsim tineri sau mai puţin tineri care să facă aceste munci pe bani puţini", a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului Vrancei, Valentin Romeo Muscă.

Cristina Baldin lucrează ca restaurator de circa 20 de ani şi spune că un bun restaurator nu se formează peste noapte, pentru că doar în timp, lucrând, "reuşeşti să îţi formezi mâna".

"Lucrez din 2002, de aproape 22 de ani. L-am avut ca profesor pe domnul Cernat, un restaurator cu o mână de aur de la Muzeul Vrancei. Mi-am făcut ucenicia cu dânsul şi am învăţat foarte multe. Un restaurator bun nu se formează peste noapte. Sunt nişte principii pe care trebuie să le înveţi, să le respecţi, dar mâna ţi-o formezi în timp, lucrând. Nu poţi să spui că ai terminat cursul de restaurator şi te numeşti restaurator. Sub nicio formă. Şi eu la început am făcut încercări. Nu are cum să îţi iasă de prima dată. Deci un restaurator se formează în timp. Este nevoie şi de multă răbdare, pentru că piesele care ajung în Laboratorul de Restaurare şi Conservare pot avea nevoie de curăţire, dar şi de reconstrucţie. Iar reconstrucţia poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcţie de complexitatea muncii", explică Cristina Baldin.

De peste 30 de ani lucrează la Muzeul Vrancei şi Daniela Petrişor, conservator, prin ale cărei mâini au trecut de-a lungul anilor mii de exponate, majoritatea de mai multe ori, pentru că exponatele au nevoie periodic de diferite intervenţii pentru o bună conservare.

"La noi vin toate piesele pentru tratament, dar şi pentru prevenţie. Periodic, sunt aduse obiectele, în special cele cu substrat organic din hârtie, textile, lemn, la care trebuie aplicate tratamente periodic, în perioada de primăvară, pentru că obiectele nu se scot atunci când umiditatea este mare, iar temperatura scăzută, pentru că afectează structura de bază a obiectului. Şi depozitele în care acestea sunt ţinute trebuie să aibă anumite condiţii, nişte factori climatici cu anumite valori specifice, care să nu deterioreze obiectele. Chiar şi fluctuaţiile de temperatură şi umiditate duc la deteriorări, mai ales în cazul lemnului, care se contractă şi se dilată până crapă. Toate descoperirile arheologice, dar şi achiziţiile sunt aduse mai întâi în laborator. Nu intră în Muzeu fără a fi aduse aici pentru a beneficia de un tratament specific", afirmă Daniela Petrişor.

Muzeul Vrancei are peste 90.000 de obiecte de patrimoniu, din diverse domenii, de la cele mai mici artefacte arheologice, până la costume tradiţionale, documente, arme, picturi, icoane, multe dintre ele niciodată expuse.

Cele mai vechi piese deţinute de Muzeul Vrancei sunt artefactele arheologice, cu o vechime de peste 3.000 de ani, urmate de obiecte din perioada medievală, icoane vechi, cărţi de cult, obiecte de cult din diverse biserici, inclusiv piese din bisericile de lemn care s-au deteriorat în timp.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri