Un colos geologic din sud-estul Iranului, considerat de multă vreme „mort”, a redevenit un motiv de îngrijorare pentru cercetători. Vulcanul Taftan, aflat la granița cu Pakistanul și ignorat până acum în planurile de risc seismologic, a început să arate semne neobișnuite. Solul din apropierea vârfului s-a ridicat cu aproape 9 centimetri în mai puțin de un an, locuitorii au raportat mirosuri puternice de gaze sulfuroase, iar specialiștii avertizează că liniștea de până acum ar putea fi doar aparentă.
Un studiu publicat în Geophysical Research Letters arată că între iulie 2023 și mai 2024 terenul din zona vârfului s-a ridicat cu 9 centimetri.
Ridicarea nu a fost urmată de o revenire, semn că sub suprafață se acumulează presiune.
„Nu putem vorbi despre un pericol iminent, dar datele ne spun că ar fi prudent să începem monitorizarea mai atentă a acestui vulcan, care până acum nu figura printre riscurile regionale”, a explicat Pablo González, cercetător la Consiliul Național pentru Cercetare Științifică din Spania și autor principal al studiului.
De la „stins” la „adormit”
Până acum, Taftan era clasificat ca un vulcan stins, ultima sa erupție având loc în urmă cu peste 700.000 de ani.
Cu o altitudine de aproape 4.000 de metri, stratovulcanul nu a fost niciodată considerat activ în epoca modernă. În lumina noilor date, specialiștii susțin că termenul corect ar fi mai degrabă „adormit”.
Semnalul venit de la localnici
Primele suspiciuni nu au venit din sateliți, ci de la oamenii din regiune. În 2023, locuitori din orașul Khash, aflat la circa 50 de kilometri de vulcan, au povestit pe rețelele sociale că au simțit mirosuri puternice de sulf.
Aceste relatări l-au determinat pe Mohammadhossein Mohammadnia, doctorand în echipa lui González, să verifice din nou imaginile satelitare.
Analiza datelor furnizate de sateliții Sentinel-1 ai Agenției Spațiale Europene a confirmat: solul se ridica lent, dar constant.
Sateliții, singura sursă de monitorizare
Iranul nu dispune de o rețea locală GPS dedicată monitorizării vulcanilor, așa cum există în Statele Unite sau în Europa. De aceea, observațiile se bazează exclusiv pe sateliți.
Datele arată că deformarea vine de la o adâncime mică, între 490 și 630 de metri, mult mai aproape de suprafață decât rezervorul de magmă cunoscut, aflat la peste 3,5 kilometri.
Posibile explicații pentru fenomen
Specialiștii iau în calcul două scenarii. Primul: un dezechilibru în sistemul hidrotermal, care permite gazelor să se acumuleze în rocile de deasupra. Al doilea: o cantitate mică de magmă s-a deplasat, crescând presiunea din sol.
„Nu e un motiv de panică, dar este un semnal pentru autoritățile iraniene: e momentul să aloce resurse pentru monitorizare”, a precizat González.
Ce urmează pentru Taftan
Vulcanul găzduiește deja fumarole, izvoare fierbinți și emisii de sulf, dar nu a erupt niciodată în perioada istorică. Contextul geologic al zonei – unde placa arabică se scufundă sub continentul eurasiatic – face ca liniștea să nu fie neapărat o garanție.
Cercetătorii susțin că următorul pas ar trebui să fie instalarea unor sisteme de monitorizare a gazelor, instrumente esențiale pentru detectarea timpurie a unei posibile activități eruptive.
Natura, imprevizibilă chiar și după 700.000 de ani
La sute de mii de ani după ultima manifestare violentă, Taftan reamintește cât de fragil este echilibrul naturii. În lipsa tehnologiei, omenirea nu ar putea decât să fie martor neputincios.
„Pentru moment, avem doar ochii sateliților. Dar e clar că Taftan nu este un vulcan mort”, avertizează oamenii de știință.
Comentează