Premium
Ungaria a adoptat luni o lege care îi permite poliţiei să-i trimită pe migranţii ilegali, reţinuţi pe teritoriul său într-o zonă de opt kilometri de la graniţa sa sudică cu Serbia, înapoi în partea sârbă a gardului de la frontieră, atrăgându-şi critici din partea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), relatează agenţia Reuters.
Un gard a fost ridicat de-a lungul graniţei de sud a Ungariei cu Serbia şi Croaţia a contribuit la reducerea drastică a fluxului de migranţi, de la sutele de mii care au trecut în 2015 prin Balcani către nordul Europei, în special în Germania.
Cu toate acestea, un flux constant de migranţi soseşte în continuare la graniţa Ungariei cu Serbia. Budapesta a înfiinţat două zone de tranzit unde migranţii pot depune o cerere de azil.
''Scopul este de a le permite (autorităţilor) să-i escorteze înapoi prin porţile gardului de la frontieră pe cetăţenii unei terţe ţări care se află ilegal în Ungaria şi care sunt reţinuţi în interiorul unei zone de opt kilometri de la graniţă'', potrivit legii.
Oficiali sârbi nu au putut fi contactaţi imediat pentru comentarii.
Potrivit unor date guvernamentale, Ungaria a înregistrat până în prezent 19.140 de cereri de azil şi peste 14.000 de migranţi au trecut ilegal graniţa sa de sud. Budapesta a limitat recent numărul de admiteri în zona de tranzit până la maximum 30, declara săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al guvernului Zoltan Kovacs, precizând că Ungaria respectă legislaţia europeană şi internaţională, precum şi protocoalele ungare privind readmisia.
Aceste măsuri i-au determinat pe migranţi să se strângă în tabere improvizate din apropiere de zonele de tranzit. Taberele sunt încă pe teritoriul ungar, dar în partea sudică a gardului. UNHCR a estimat că noua lege aprobată de către parlamentul ungar nu va face decât să exacerbeze situaţia celor care aşteaptă să aibă posibilitatea de a depune o cerere de azil. În opinia lui Erno Simon, un purtător de cuvânt al UNHCR la Budapesta, noile prevederi îi vor determina pe migranţi să aştepte în afara zonelor de tranzit şi s-ar putea ca mulţi dintre ei să apeleze la traficanţii de persoane, conform Agerpres.
