Premium
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a intrat în sfârșit în campanie. La aproape două luni după ce a fost numită cap de listă de către Partidul Popular European pentru alegerile europene din 6-9 iunie, s-a prezentat pentru prima dată la o dezbatere luni, 29 aprilie, la Maastricht, alături de alți șapte candidați ai principalelor partide europene, printre care socialistul luxemburghez Nicolas Schmit, liberala germană Marie-Agnès Strack-Zimmermann, ecologistul olandez Bas Eickhout sau candidatul danez de extremă dreapta de la Identitate și Democrație (ID), Anders Vistisen.
În timp ce Bas Eickhout o chestiona cu privire la o posibilă coaliție majoritară a PPE cu conservatorii și reformiștii europeni (ECR) care să reunească dreapta și extrema dreaptă a Giorgiei Meloni, șef al partidului Fratelli d'Italia, Ursula von der Leyen a lăsat clar ușa deschisă. „Va depinde de rezultatele alegerilor și de componența fiecărui grup din Parlamentul European”, a anunțat ea.
Alianța între PPE și grupul de centru-dreaptat al Giorgiei Meloni ar reprezenta o mare lovitură în Europa. Spre exemplu, liderul AUR, George Simion, a anunțat că după alegerile europarlamentare, oamenii săi vor activa în grupul Giorgiei Meloni.
După patru ani la conducerea Comisiei, fosta ministră a Angelei Merkel, candidată la un nou mandat, s-a aflat în centrul dezbaterilor, fiind vizată de toți adversarii săi pe temele alese - schimbările climatice, problema migrației, afacerile externe (în special războiul din Gaza) sau chiar starea democrației.
„Clima nu așteaptă”
Potrivit sondajelor, grupurile ECR și ID, ambele reunind partide de extremă dreapta, sunt astăzi la paritate cu liberalii de la Renew pentru a deveni a treia forță în Parlament. „Valorile și drepturile nu pot fi vândute pe baza unor aranjamente politice”, a replicat Schmit, al cărui grup socialist împărtășește în mod istoric majoritatea cu PPE și refuză să aibă în vedere orice majoritate alături de extrema dreaptă.
Liderul PPE a considerat totuși că este imposibil să se colaboreze cu grupul ID, din care fac parte AfD-ul german sau Adunarea Națională (RN) franceză. Unul dintre aleșii acestui grup a atacat-o imediat pe actuala președintă a Comisiei în timpul dezbaterii. „Este timpul să drenăm mlaștina Bruxelles-ului”, a insistat Anders Vistisen, folosind unul dintre sloganurile preferate ale fostului președinte american Donald Trump. Apoi, adresându-se Ursulei von der Leyen, i-a spus: „[Acum cinci ani], nimeni nu v-a votat și nimeni nu vă va mai vota. Comisia dumneavoastră a fost un dezastru... Și când vom câștiga alegerile, veți fi prima concediată!”
Mult mai politicoși, Bas Eickhout și Nicolas Schmit i-au reproșat liderei CE dorința exprimată recent „de a lua o pauză în problema climatului”. „Clima nu așteaptă”, a argumentat luxemburghezul. „Acum cinci ani, ați menționat Green Deal ca fiind marele dumneavoastră proiect, precum Kennedy și dorința lui de a trimite un om pe Lună”, a insistat olandezul. „Cinci ani mai târziu, ați decis să vă opriți. Ca și cum Kennedy și-ar fi lăsat astronauții la jumătatea drumului...”
„Am conceput Green Deal ca o nouă strategie de creștere”, a explicat doamna von der Leyen. „Avem cadrul legislativ, acum trebuie să îl implementăm pe teren. Pentru noi, aceasta este calea de urmat”. „Și totuși, ați făcut totul pentru a reduce domeniul de aplicare al Pactului Verde în ultimele luni pentru fermierii noștri prin scăderea cerințelor privind pesticidele, de exemplu” - i-a replicat ecologistul. „Am invitat fermierii, ONG-urile etc., să găsească o soluție de durată”, a replicat președinta Comisiei. „Ca și voi, cred că fermierii și ONG-urile unt cei mai buni ambasadori ai tranziției verzi. Nu polarizați: trebuie să găsim compromisuri și să lucrăm împreună”.
Problema migrației
Un alt subiect controversat, problema migrației. Dacă candidatul ID nu ezită să apere ideea australiană de a interzice / respinge pe oricine încearcă să intre ilegal, doamna Von der Leyen a fost din nou pusă în discuție pentru manifestul PPE pe care îl apără. Acesta din urmă prevede dezvoltarea externalizării solicitanților de azil către țări terțe, pe modelul britanic cu Rwanda.
„Nicăieri în manifest nu veți vedea vreo referire la Rwanda”, a pledat ea. „Britanicii au părăsit Uniunea, lăsați-i afară. Ne îndeplinim obligațiile internaționale, respectând Convenția de la Geneva și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Noi europenii avem dreptul de a decide cine va intra în Europa, nu contrabandiştii. Acesta este motivul pentru care sprijinim acordurile cu țări terțe pentru a crea căi de acces legale și sigure...”
Războiul Israelului împotriva Hamas
Un alt moment de tensiune, menționarea războiului Israelului împotriva Hamas în Gaza. Candidatul de stânga Walter Baier a întrebat-o de două ori pe președinta Comisiei dacă Uniunea Europeană ar trebui să adopte sancțiuni împotriva Israelului după moartea a aproape 35.000 de palestinieni și blocarea umanitară a enclavei. „Acum avem nevoie de o încetare a focului”, a răspuns ea. „Dacă Israelul ar ataca Rafah, ar fi inacceptabil. Ne vom întâlni cu statele membre și vom lua o decizie...” „Acest răspuns este inacceptabil”, a criticat domnul Baier. Trebuie să punem capăt acestei drame. UE trebuie să acționeze mai repede!”
Când s-a deschis dezbaterea pe problema ingerințelor străine, președinta Comisiei a trăit în sfârșit primul moment de răgaz și, de data aceasta, candidatul ID a fost vizat clar de ceilalți candidați. Ecologistul Eickhout i-a întrerupt: „M-am săturat să vă aud. China sau Rusia vă cumpără grupul de identitate și partidele dvs.: AfD, RN, FPÖ [în Austria]. Înainte de a vorbi de ingerințe, curățați-vă casa!”
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
