Dincolo de aluzii și declarații de intenție în acest moment, calculul unei candidaturi la funcția de Primar General al capitalei este destul de complicat și, când tragi linie, mai curând fostul șef al statului Traian Băsescu ar trebui să renunțe la acest proiect.
Din punct de vedere electoral, o candidatură a lui Traian Băsescu, din partea PMP, la Primăria Bucureștilor este indiscutabil un avantaj exploziv pentru un partid slab așezat în teritoriu și fără lideri de mare anvergură. Iar pentru PMP, miza electorală a anului 2016 este uriașă.
Un scor de 5% la parlamentare ar fi insuficient de bun, dar, cu 10%, ar putea conduce ostilitățile într-un viitor guvern și și-ar putea pregăti, cu un candidat potrivit, o rampă de lansare nesperată pentru prezidențialele din 2019.
Cum semnalul pentru parlamentare îl reprezintă chiar alegerile locale, scrutin test pentru toate partidele, adjudecarea redutei Bucureștilor ar fi o bulă imensă de oxigen pentru Mișcarea Populară.
Pe de o parte, candidatura de calibru a fostului președinte al țării ar da un avantaj mediatic substanțial partidului în restul teritoriului – reflectorul e pus întotdeauna pe capitala României și marile capitale regionale. Pe de altă parte, electoratul din București reprezintă aproape o zecime din totalul electoratului. Așadar, un 30% în București echivalează cu aproximativ 3% din totalul voturilor valabil exprimate, ceea ce ar apropia orice partid mic de pragul psihologic de 5%.
Până aici toate bune, doar că apare un mic inconvenient: Traian Băsescu ar putea să câștige.
În 2000 a intrat în al doilea tur cu candidatul PSD, aflat pe val și l-a surclasat în extremis în turul al doilea. În 2004 a câștigat primăria fără drept de apel, din primul tur de scrutin, în fața mai puțin experimentatului Mircea Geoană.
Multe din proiectele la care actualul primar suspendat a tăiat panglica în primul mandat au fost începute sau inițiate pe vremea Primarului General Traian Băsescu. Pasajul Basarab, de exemplu, este rodul unor lupte politice ”sângeroase” între Băsescu și Năstase.
Dacă ar câștiga, Traian Băsescu ar fi pus într-o situație oarecum stânjenitoare. Fost șef de stat de două ori, cu realizări remarcabile pe plan intern și internațional, se întoarce într-o funcție relativ modestă și lipsită de pârghii, chiar la nivelul capitalei. Primarul General poate realiza multe lucruri importante pentru bucureșteni, doar că altele, la fel de importante, sunt păstorite la nivel de sector.
Politic, funcția de Primar General poate fi o trambulină interesantă pentru funcții alese mai înalte, adică cea ce președinte al republicii, doar că Traian Băsescu nu mai poate candida vreodată pentru această demnitate.
Singura funcție pe care n-a ocupat-o și ar putea să îl mai tenteze, date fiind pârghiile executiv-bugetare de mare impact, e aceea de prim-ministru. Doar că pentru asemenea funcție trebuie să ai în spate un partid care poate obține cel puțin 30% la alegerile parlamentare.
Poate câștigarea funcției de PG al capitalei să imprime o rotație ascendentă PMP suficientă pentru a obține cel puțin
30% în scrutinul legislativ? Puțin probabil. Cum spuneam, PMP nu are destule structuri și activiști ca să poată spera la un asemenea scor.
Teoretic, o victorie la capitală a fostului președinte ar aduce PMP la un scor onorabil între 5 și 10% la nivel național, care s-ar putea conserva sau chiar crește ușor la parlamentare. Dar cam atât. Atunci Traian Băsescu ar fi nevoit să ocupe o funcție cu puteri prea mici pentru propria sa anvergură. Să demisioneze ulterior este iarăși un scenariu improbabil pentru cei care îl cunosc pe liderul de facto al PMP.
La fel de bine s-ar putea întâmpla însă ca Traian Băsescu să piardă competiția. Este oricum un personaj erodat după două mandate de președinte și câteva cicluri electorale bune (din 1996 și până acum), când s-a remarcat ca primadonă în funcțiile deținute.
Un candidat de calibrul lui Piedone ar fi, de exemplu, o nucă tare pentru experimentatul atlet electoral Băsescu. O înfrângere ar fi, în orice caz, la o diferență mică de primul clasat și, foarte probabil, ar aduce PMP un scor la fel de onorabil ca și o victorie.
Doar că palmaresul fostului președinte ar fi serios șifonat, având în vedere că a câștigat toate cele șase curse uninominale la care a participat (2000, 2004 de două ori, 2007, 2009, 2012). De asemenea, o înfrângere n-ar mai putea să detoneze a doua treaptă a rachetei la alegerile parlamentare și ar lăsa partidul la un scor de 5-7%.
Așadar, luând în considerare toate costurile și beneficiile, electorale, pentru PMP, și personale, pentru un personaj devenit legendă a campaniilor electorale, o candidatură a lui Traian Băsescu la Primăria Capitalei ar fi justificată, dacă ar porni la drum cu un partid de măcar 15-20% ( de talia fostului PNL sau fostului PDL), care l-ar putea ușor propulsa ulterior în fotoliul de prim-ministru.
Comentează