Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Variantele pentru șefia Poliției Române. Doi chestori cunoscuți în cărți pentru a prelua conducerea IGPR în plin cutremur generat de Cazul Caracal

Prinderea lui Gheorghe Dincă, principalul suspect al crimelor din zona Caracal, a zguduit din temelii Poliția Română. Momentul a dezvăluit putregariul din lanțul de comandă al Poliției, dar și complicitățile de la nivel local cu diversele grupări mai mult sau mai puțin mafiote.

Vezi și: Agentul guvernamental la CEDO, ameninţat în cauza Kovesi vs. România: 'Aveţi grijă cu poziţia pe care o aveţi'

Au căzut pe rând șefii de la IPJ Olt și Caracal și aproape instant și capul chestorului Ioan Buda, șeful Poliției Române (ulterior acesta s-a întors la comanda Poliției de Frontieră). La puțin timp din cauze încă necunoscute încă a plecat din fruntea Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și ministrul Nicolae Moga, după un mandat de doar 7 zile, record național în fruntea Internelor.

Potrivit surselor noastre doi chestori sunt în pole-position pentru a prelua șefia Poliției Române: chestorii Liviu Vasilescu și Bogdan Despescu. Evident că poate să nu fie nici unul din cei doi și actualul ministru interimar sau titularul care va veni să aibă o altă variantă.

  • Se vorbește de Chestorul de poliţie Liviu Vasilescu, fost şef al Direcţiei Operaţiuni Speciale (DOS) și  actual șef al director al Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. El fusese schimbat la începutul anului de la șefia DOS pe fondul unor reglări de conturi în interiorul Poliției cu ceva ingerințe politice.
  • O altă variantă al fi chiar un fost șef al Poliției Române. Este vorba de Chestorul Bogdan Despescu care a mai deținut funcția de inspector general al IGPR din decembrie 2015 până în ianuarie 2018, când a fost demis ca urmare a scandalului declanșat de cazul unui polițist de la Brigada Rutieră a Capitalei, Eugen Stan, acuzat de pedofilie. Despescu a fost atunci schimbat din funcție la cererea ministrului de Interne Carmen Dan, de către premierul interimar Mihai Fifor, actual vicepremier și ministru interimar la Interne, după demisia Guvernului Tudose.

Vezi și: Prima imagine cu BUTOIUL groazei - Sorina Matei pune sub semnul întrebării declarațiile lui Dincă: 'Tot nu iese nene'

Mai exact, în ianuarie 2018, după declanșarea scandalului din Poliția Română generat de cazul polițistului acuzat de agresiuni sexuale, cele mai recente victime fiind doi copii, ministrul Carmen Dan i-a trimis premierului Mihai Tudose propunerea de schimbare din funcție a șefului IGPR, Bogdan Despescu. De asemenea, ea a propus înlocuirea acestuia cu Cătălin Ioniță. Propunerea a fost refuzată însă de Mihai Tudose, care i-a cerut în schimb lui Bogdan Despescu să îi prezinte, în termen de o săptămână, un raport. Ulterior, Mihai Tudose a acuzat-o pe Carmen Dan că l-a mințit, spunând că nu mai dorește să mai lucreze cu ea și că, dacă va fi lăsată să își dea demisia, o va accepta. Carmen Dan a refuzat însă să demisioneze, iar acest conflict a dus în cele din urmă la decizia Comitetului Executiv al PSD de a-i retrage sprijinul politic lui Mihai Tudose, acesta demisionând din funcția de premier.

Deși demis din funcție Chestorul Despescu a fost reabilitate în cele din urmă de Raportul întocmit după acele evenimente, raport de care a luat act și l-a aprobat în cele din urmă fostul ministru Carmen Dan.

Iată Raportul intrat în posesia STIRIPESURSE.RO:

  1. ”I. CONCLUZIILE CERCETĂRII CU PRIVIRE LA ACUZAȚIILE ADUSE CHESTORULUI ȘEF DE POLIȚIE DESPESCU BOGDAN în cazul agentului de poliție Stan Eugen, autor al unor infracțiuni de agresiune sexuală

Urmare a cercetării efectuate sub toate aspectele, a administrării întregului probatoriu, s-a constatat că:

-         ”(...) față  de ofițerul cercetat nu se poate stabili vinovăția în ceea ce privește săvârșirea vreunei abateri disciplinare

-         ”Din probele existente rezultă că (...) ofițerul a depus toate diligențele, pe momente operative (din seara de 5 ianuarie 2018 când a fost sesizat despre plângerea depusa cu privire la o fapta de agresiune sexuala), dispunând, de îndată, măsurile considerate utile în realizarea anchetei ce se derula pentru depistarea și tragerea la răspundere penală a autorului.”

-         ”Toate comunicările au fost realizate cu respectarea cadrului legal, a principiului prezumției de nevinovăție, astfel încât s-a realizat o corectă  informare a opiniei publice, ținându-se cont de apărarea imaginii Poliției Române, respectarea drepturilor persoanelor implicate și pentru ca ancheta să nu fie afectată, în acest sens existând o coloborare permanentă, pe momente operative, între persoanele implicate din cadrul I.G.P.R., M.A.I. și  parchet”.

Un aspect important reținut în cadrul cercetării, este cel referitor la polițiștii din cadrul Corpului de Control al Ministrului care au efectuat verificările inițiale și care au stat la baza acuzațiilor. Astfel, s-a stabilit faptul că ”dacă, lucrătorii din cadrul Corpului de Control al Ministrului i-ar fi adus la cunoștință rezultatele verificării (cuprinse în raportul dat publicității de Ministerul Afacerilor Interne), ofițerul ar fi avut  posibilitatea de a exprima un punct de vedere de natură a lămuri cauza sub toate aspectele, așa cum a procedat, de altfel și pe timpul procedurii de cercetare”.

  1. II. CIRCUMSTANȚELE ACUZAȚIILOR FORMULATE LA ADRESA OFIȚERULUI

Împrejurările expuse mai sus confirmă ceea ce Bogdan Despescu a declarat, imediat după ce raportul Ministerului Afacerilor Interne a fost dat publicității, respectiv faptul că:

-          acuzațiile aduse de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne au fost doar un pretext care să justifice schimbarea acestuia din funcția de inspector general, în fapt motivele eliberării din funcție având la bază argumente care nu aveau legătură cu deontologia profesională polițistului; de altfel, în cuprinsul dosarului de cercetare a fost identificat un raport similar cu cel dat publicității de Ministerul Afacerilor Interne, în care nu fuseseră dispuse măsuri împotriva ofițerului, aspect care confirmă cele arătate mai sus;

-          au fost formulate acuzații publice, nefiindu-i respectat dreptul la apărare;

-          rezultatele evaluării activității Poliției Române din anul 2017, prezentate la ședința de bilanț din februarie 2018, unde a participat și ministrul afacerilor interne, au arătat că, în calitatea sa de inspector general, polițistul și-a îndeplinit misiunea față de comunitate.”

Cercetarea polițistului a trenat mai bine de 10 luni, existând perioade de timp (de peste 3 luni) în care nu au fost efectuate niciun fel de activități, scopul fiind de a amâna cât mai mult confirmarea nevinovăției polițistului.

Într-un final, având în vedere probele indiscutabile administrate, ministrul afacerilor interne a aprobat raportul care constată nevinovăția lui Bogdan Despescu.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.