Premium
Deputatul ALDE Varujan Vosganian susține că pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură, în Romania începutului de secol XXI, cea mai importantă resursă nu este banul, ci viziunea strategică și capacitatea managerială
''Pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură, în Romania începutului de secol XXI, cea mai importantă resursă nu este banul. Cele mai importante resurse sunt viziunea strategică și capacitatea managerială. Viziune strategică înseamnă armonizarea unei liste de obiective cu orizonturile de timp aferente, susținute de o voință politică lipsită de orice echivoc. Capacitate managerială înseamnă realizarea obiectivelor asumate cu respectarea scadențelor și a standardelor de calitate. Voința politică se referă la suportul parlamentar care să asigure contextul legislativ, inclusiv legea bugetară anuală.
Citește și: Actorul Owen Wilson refuză să își vadă fiica în vârstă de un an și se implică doar financiar
Orizontul de timp pentru a urma Foaia de parcurs privind marile proiecte de infrastructură este de un deceniu. Dacă începem de acum, până în 2030 spinoasa problemă a infrastructurii de transport din România ar putea fi rezolvată.
Obiectivele, într-o formă simplificată, sunt următoarele:
- Realizarea unei rețele de autostrăzi de cca 1 500 km care să se adauge celei existente și care să permită a) conectarea traseelor ce unesc litoralul Mării Negre cu orașele din vestul țării (Timișoara, Cluj-Napoca și Oradea), b) frontiera bulgară cu frontiera ucraineană (prin Suceava), precum și c) provinciile românești (București – Comarnic – Brașov și Ungheni – Iași – Tg. Neamț –Tg.Mureș).
- Realizarea unei rețele de cca 1 500 km de căi ferate rapide (viteză medie de cel puțin 120 km/h) care să lege capitala de regiunile istorice românești (București – Timișoara; București – Cluj-Napoca; București – Pașcani cu ramificații spre Iași și Suceava).
- Construirea de noi aeroporturi (ex. Brașov) și modernizarea celor existente prin crearea de zone cargo, lărgirea capacității și ameliorarea căilor de acces.
- Elaborarea unei Strategii a Dunării pe traseul fluvial românesc, integrată într-o Strategie Europeană a Dunării.
Resursele financiare pentru aceste investiții, pe parcursul deceniului 2020 – 2030, pot fi următoarele:
- Alocarea anuală a unei sume de 1,5 - 2 mld euro din veniturile Bugetului public, ceea ce înseamnă, cumulat, 18 mld euro;
- Alocarea unei sume de 8 mld euro din fondurile europene nerambursabile.
- Creșterea datoriei publice, cu un procent de 10% din PIB. În prezent datoria publică a României este de 35% din PIB, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană (unde media este de 80% din PIB). În acest fel, resursele financiare alocate marilor investiții ar spori cu cca 25 mld euro. O mare parte din această sumă ar putea fi obținută prin vânzarea de titluri de stat către populație. Costurile împrumuturilor ar fi relativ mici în raport cu importanța destinației lor, iar impactul anual asupra deficitului public ar fi doar dobânda anuală care ar fi de câteva zecimi de procent din PIB. Asta dacă nu s-ar negocia cu Uniunea Europeană (ceea ce este posibil) ca împrumuturile pentru investiții să nu afecteze deficitul bugetar.
Suma totală ce poate fi utilizată poate ajunge, așadar, la cca 50 mld euro pentru decada următoare, o sumă ce poate acoperi investițiile amintite mai sus. Și asta în condițiile în care nu am luat în considerare contribuția investițiilor private (ex. parteneriatele publice-private) și a altor categorii de împrumuturi/credite cu dobândă redusă sau fonduri nerambursabile.
În plus față de această Foaie de Parcurs, printr-o alocare - din veniturile bugetare și din alte fonduri nerambursabile - de 4% din PIB pentru investiții publice (perfect posibilă), în decada 2020 – 2030 Guvernele succesive pot dispune de încă cca 80 mld euro pentru alte categorii de investiții, cum ar fi sistemele de irigații (ex. Siret – Bărăgan), infrastructura școlară și medicală, modernizarea infrastructurii existente etc.
Proiectul Foii de parcurs a României trebuie dezbătut și asumat de reprezentanții partidelor politice. El trebuie adus la cunoștința opiniei publice, iar Guvernul trebuie să prezinte, cel puțin trimestrial, stadiul îndeplinirii lui. Fiecare nou Guvern, în această perioadă, îl preia, ca o componentă obligatorie a Programului de Guvernare. De asemenea, fiecare proiecție bugetară anuală trebuie să aibă un capitol distinct privind Foaia de parcurs. Este un proiect al tuturor, nimeni nu trebuie să-și aroge paternitatea lui, și toate Guvernele trebuie să-l preia și să-l ducă mai departe, fără să aibă pretenția de a reinventa roata.
Foaia de Parcurs a României poate deveni, astfel, un proiect național, probabil cel dintâi după 1990 care este cu adevărat românesc.'', potrivit unui comunicat remis STIRIPESURSE.RO.
