Varujan Vosganian revine în forță: atac virulent la Traian Băsescu

Vicepreședinte al ALDE, Varujan Vosganian, a stat o bună perioadă de timp departe de spațiul public, însă acum revine în forță cu un atac la adresa fostului președinte Traian Băsescu.

”Ca să poți înțelege de ce spune ceea ce spune Traian Băsescu, trebuie mai întâi să întrebi când au fost rostite respectivele ziceri. Una era în 2007, când mă războiam cu el la Palatul Cotroceni pentru creșterea pensiilor pe care nu voia, cu niciun chip, să o promulge. Alta în 2009, când se lăuda, în campania electorală, cu creșterea pensiilor din timpul primului său mandat de președinte (?!). Una era în 2008, când promulga, în preajma alegerilor, legea privind majorarea salariilor profesorilor, în ciuda avertismentelor pe care i le trimiteam ca ministru de finanțe că majorarea nu poate fi aplicată, alta acum, în 2016, când acuză guvernul Tăriceanu că a utilizat bugetul pentru voturi.

Cea mai năstrușnică acuză a deosebit de consecventului Traian Băsescu este aceea potrivit căreia „lui Cioloș, ca și lui Tăriceanu, îi duduie economia în cap în an electoral”. Așa cum nu știm care e girueta care îi dă lui Băsescu sensul gândirii, nu ne încumetăm să anticipăm nici ce-i duduie lui Dacian Cioloș în cap în anul electoral. Știm însă care era situația economiei românești în anii 2007-2008 și despre asta doresc să spun câteva cuvinte.

Anii guvernării liberale, 2007 și 2008, au fost, din perspectiva dezvoltării economice, cei mai buni din ultimul sfert de veac. Ideea potrivit căreia creșterea s-a bazat pe consum este contrazisă de realități. Anii 2007 și 2008 au înregistrat recordul absolut în ce privește rata de investire, cu un procent de cca 32% din PIB. Acest indicator care exprimă ponderea investițiilor în PIB s-a prăbușit la 24,8% în numai doi ani și e posibil ca în 2016 să fie chiar mai redus.

Anii 2007 și 2008 au înregistrat, de asemenea, recordul absolut în ce privește investițiile străine. In cei doi ani, 2007 și 2008, România a găzduit cca 18 mld euro investiții străine directe, mai mult decât toată perioada de atunci și până acum.

În cei doi ani dinamica PIB a cunoscut un record absolut, de la 416 mld lei în 2006 ( 98 mld euro) la 514 mld lei (139 mld euro) în 2008, cu o creștere în termeni reali de peste 15%!

2008 a fost anul unui alt record, cel al numărului de salariați din economie, care a depășit pragul de 5 milioane, fiind pentru prima și singura oară de multă vreme când numărul salariaților a fost mai mare decât cel al pensionarilor. Asta a permis, în perioada aceea, dublarea pensiilor fără deficite la bugetul de asigurări sociale.

Toate aceste recorduri au mai fost însoțite de încă unul: o datorie publică, potrivit metodologiei europene,  de numai 13,4% din PIB în anul 2008! Deficitul bugetar  din anul 2008 a fost într-o anumită măsură doar scriptic (1 mld de euro acțiuni ale Fondului Proprietatea transferate persoanelor îndreptățite) și lipsit de impact structural (1 mld de euro titluri și credite municipale). Faptul că Guvernul Tăriceanu a lăsat o datorie publică atât de mică (alături de Estonia și Luxemburg, printre cele mai mici din UE) este dovada clară că, pentru români, noi nu am risipit, ci am adunat.

Și pentru a astupa definitiv gura tuturor defăimătorilor de ocazie, iată ce ne spune Comisia Națională de Prognoză cu privire la contribuția la creșterea PIB în procente: în 2008 contribuția consumului a fost de 5,8%, iar cea a formării brute de capital fix de 6,3%. Deci contribuția investițiilor a fost superioară consumului, creșterea s-a bazat mai ales pe capital.

E interesant că primul solist al contestatarilor realizărilor anilor 2007-2008 este tocmai Traian Băsescu, cel care a condus România în anii dezastrului din 2009-2010. E culmea tupeului să dai vina pe anii tuturor recordurilor pozitive, de la investiții și locuri de muncă până la datorie publică, și să nu-ți asumi erorile majore de guvernare ale anului 2009 – un an irosit, care a făcut ca germenii crizei să explodeze –  și, mai ales, ale anului 2010.

În 2009, în loc ca guvernarea Băsescu-Boc să ia măsuri de preîntâmpinare a crizei economice a lovit puternic în economia privată, prin aberanta legislație a impozitului forfetar. În loc să se ocupe de stabilizarea economiei, guvernarea Băsescu – Boc își pierdea vremea cu scandalul autobuzelor de la Ministerul de Interne. Astfel încât, în fața dezastrului, Băsescu a recurs a măsurile agresive din anul 2010 îndreptate împotriva bugetarilor prin tăierea salariilor și, în fond, îndreptate împotriva tuturor românilor, prin creșterea TVA de la 19% la 24%. Poporul român a plătit foarte scump reaua credință a guvernanților de atunci. În perioada 2009 – 2010 au dispărut 700 000 (ați citit bine, șapte sute de mii!!!) de locuri de muncă, marea majoritate din sectorul micilor întreprinderi. PIB a scăzut, cumulat, cu peste 8%. Investițiile străine anuale s-au redus la o treime, rata de investire a scăzut cu un sfert iar datoria publică a crescut amețitor, de la 69 mld lei la 170 mld lei (de la 13,4% la 34% din PIB). Nu mai vorbim de componentele creșterii PIB, formarea brută de capital fix având, cumulat, un impact negativ de 15%.

În anii 2007-2008, românii reîncepuseră să aibă încredere în viitor iar țara noastră nu era privită ca pe un sălaș al corupției și răfuielilor de tot felul. E lesne de înțeles că performanțele noastre le stau în gât adversarilor politici, mai ales acelora care au fost „capabili” doar de contraperformanțe economice.

Guvernarea condusă de Călin Popescu-Tăriceanu este evocată tot mai adesea cu regret și melancolie. Cifrele dovedesc că aceste sentimente sunt întemeiate. Iar alegerile ce vin ne îndeamnă să ieșim din sfera melancoliei și să dovedim că se poate din nou. Iar astfel de declarații precum cea a lui Traian Băsescu trebuie considerate, așa cum merită,  ca o consecință a nepriceperii și a relei credințe”, arată Vosganian.