Premium
Profesorul Vasile Astărăstoae, fost preşedinte al Colegiului Medicilor afirmă, referindu-se la scandalul de la CFR Cluj, unde 23 de persoane declarate iniţial pozitive la testarea pentru COVID-19 nu au fost de fapt infectate, că datele sunt alterate de lipsa de aparatură şi de personal calificat pentru a opera aceste teste PCR. Mai grav este faptul că, în urma unor rezultate fals pozitive, pacienţii sunt internaţi pe o secţie COVID, unde riscul de reală infectare devine iminent.
”Ca să fiu foarte clar, PCR-ul se face într-un laborator de biologie moleculară cu o anumită tehnică de genetică moleculară. Este o tehnică foarte dificilă, nu înseamnă că dacă ai un aparat, ai băgat proba şi ai rezultatele. Rezultatele depind de modul corect de prelevare, de modul corect de prelucrare şi de modul corect de interpretare.
Laboratorul molecular trebuie acreditat de o instituţie independentă, care verifică rezultatele periodic şi abia după aceea poţi avea o anumită credibilitate. În acelaşi timp, aceste laboratoare trebuie să aibă personal atestat în genetică moleculară. Ori să existe astfel de personal în 130 de laboratoare, cum zice Ludovic Orban, eu mă îndoiesc. Când a început pandemia, din cunoştinţele mele, erau 6 laboratoare cu personal atestat. Poate erau mai multe, să zicem 10, dar la DSP-uri nu figurau mai multe.
Iar în sistemul privat erau 1-2, poate 3, dar în niciun caz 130. În aceste condiţii, marja de eroare care şi aşa este mare, de 4% la această metodă (de regulă la o metodă de laborator se acceptă o marjă de eroare de maxim 1%), această marjă de eroare creşte exponenţial. Eu sunt foarte circumspect cu privire la rezultatele acestor testări, dar ce e mai grav este că, pe baza acestui rezultat, o serie de persoane sunt introduse într-un mediu în care virusul este foarte concentrat. Mă refer la asimptomaticii care sunt minim 48 de ore internaţi într-un spital COVID”, a declarat profesorul Astărăstoae pentru ServusCluj.ro.
Conform lui Astărăstoae, posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt recoltate şi prelucrate.
”Fals negative apar atunci când concentraţia de virus este mică şi tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie şi replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate şi personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”, a explicat el.
Citește și: Viorel Cataramă a luat decizia! Va candida la funcţia de primar general al Bucureştiului
El critică modul în care autorităţile au gestionat situaţia şi în special faptul că spitalele continuă să fie aglomerate cu pacienţi asimptomatici.
”Peste tot în lume se analizează şi internează cazurile simptomatice şi cazurile critice. Cât timp sistemul de sănătate poate să le acopere nu este nicio problemă, pentru că virusul circulă în continuare, nu se opreşte la poarta spitalului, nici la mască. Ideea e ca sistemul sanitar să nu colapseze atâta timp cât există un virus care nu are un tratament etiologic, avem doar tratament simptomatic. La modalitatea acestea ultra-autoritară, în care nicio voce critică nu are voie să se exprime şi nu se învaţă din greşeli, eu mă aştept la ce e mai rău. Observaţi că focarele majore sunt în case de bătrâni, în case de copii şi în spitale. Nu am văzut un focar major la o tearsă, la o cabană, la o staţiune. Măsurile trebuiau de la început diferenţiate pe baza acestor elemente ştiinţifice, unde sunt focare, unde este personal calificat şi laborator acreditat”, a afirmat Vasile Astărăstoae.
Citește și: Să râdem cu Ludovic Orban! Cum s-a contrazis premierul: Nu se închide nimic! După ora 23:00, anumite activități vor fi închise .
