Premium
''Vasul cu îndrăgostiţi'' - un obiect de artă ce datează din Eneolitic - Cultura Gumelniţa, unic în lume, expus la Muzeul Judeţean Giurgiu, reprezintă o adevărată comoară care ne poartă în istorie, în cele mai vechi timpuri.
Cei interesaţi pot veni să îl vadă la Muzeul Judeţean Giurgiu şi să descopere preocupările spirituale ale oamenilor preistorici, făcând o călătorie în timp, în urmă cu peste şase mii de ani.
''Pe cât de mici sunt oraşul şi Muzeul Judeţean Giurgiu pe harta culturală a lumii, pe atât de mare este anvergura 'Vasului cu îndrăgostiţi' prezent în expoziţia arheologică permanentă a Muzeului giurgiuvean. Trebuie să amintim (...) că pe aceste terase ale Dunării locuirea e atestată încă din mileniul X Î. Hr., deci avem 12 mii de ani pe acest segment şi avem dovezi extraordinare ale faptului că cei care locuiau, fie că era temporar sau permanent, în aceste zone aveau preocupări spirituale. 'Vasul cu îndrăgostiţi' a fost descoperit în anul 1975 pe şantierul arheologic Sultana Malu Roşu şi e datat în anii 4.300 - 4.100 Î. Hr., Eneolitic, Cultura Gumelniţa. Acesta reprezintă, din punctul meu de vedere, ca şi concept istoric, o creaţie similară 'Gânditorului de la Hamangia'. Vorbim de un vas ritualic, tronconic, cu două statuete antropomorfe, practic sunt un bărbat şi o femeie în mijlocul acestuia. Este foarte probabil ca vasul să fi fost folosit la ritualul de căsătorie. Bărbatul este în poziţia şezut, exact cum spuneam, corespondenţa cu 'Hamangia' '', a declarat pentru AGERPRES directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Gabriel Dumitru.
Acesta vorbeşte despre unicitatea şi valoarea obiectului de artă de acum şase mii de ani.
''Privind acest vas ajungem să ne punem întrebarea: cât de preistorici erau oamenii preistorici, pentru că, dincolo de acel braţ al bărbatului care îmbrăţişează femeia oferind protecţie, pentru spirala desenată în interiorul acestuia, am putea să facem o comparaţie cu modul în care se învârt astrele'', a arătat Gabriel Dumitru.
''Vasul cu îndrăgostiţi'' este din lut, cam cât o strachină medie, de aproximativ 20 de centimetri în diametru.
Potrivit site-ului Muzeului Judeţean, combinaţia plastică impresionează prin ineditul ei, în sensul că nu-şi găseşte analogii în nicio altă cultură din neolitic. Vasul este decorat cu motive geometrice, reprezentate prin şiruri de romburi şi triunghiuri, pictate în culoare albă pe fond roşu-cărămiziu. În centrul vasului, la interior este aplicată o pereche de statuete antropomorfe, aşezată pe un fel de băncuţă. În timp ce braţul drept al bărbatului este aşezat pe pântec, cel stâng, mai lung, este poziţionat după gâtul statuetei feminine. Cu dimensiunea puţin mai mare decât statueta feminină, cea masculină este modelată simplu şi acoperită în culoarea albă, având ca decor o bandă roşie în zona abdominală.
