Activităţile jurnalistice de verificare a informaţiilor false care circulă pe Facebook le reduc viralitatea şi influenţează comportamentele utilizatorilor, arată un studiu publicat în decembrie de mai mulţi cercetători de la Sciences Po şi Universitatea din Liege, informează AFP.
Studiul, realizat pe durata unui an şi jumătate în parteneriat cu serviciul de investigaţii digitale al AFP, le-a permis cercetătorilor să compare viralitatea postărilor supuse procesului de fact-checking cu evoluţia unor postări similare, însă neverificate, potrivit Agerpres.
AFP, asemenea altor instituţii media din lume, este remunerată de unele platforme tehnologice - cum ar fi Meta, compania-mamă a Facebook - în cadrul eforturilor de combatere a dezinformării.
După evaluarea de către jurnalişti, o postare eronată primeşte o etichetă care indică faptul că este falsă sau parţial falsă.
Potrivit rezultatelor studiului, o informaţie verificată şi marcată drept falsă îşi reduce, în medie, viralitatea cu 8% pe reţeaua socială.
"Este un efect pozitiv, semnificativ din punct de vedere statistic", a subliniat pentru AFP cercetătoarea Julia Cagé, care a participat la studiu.
Potrivit economistei, efectul se datorează atât unei schimbări de comportament a utilizatorilor după această verificare, cât şi modului de funcţionare al reţelei sociale. Meta indică, într-adevăr, că "reduce" vizibilitatea informaţiilor false evaluate de fact-checkeri.
Cercetătoarea precizează, de asemenea, că media de 8% "ascunde o eterogenitate considerabilă" a impactului verificării, care variază în funcţie de mai mulţi factori.
Astfel, viralitatea unei informaţii false scade mai puternic atunci când verificarea este realizată rapid.
Impactul fact-checking-ului diferă şi în funcţie de subiectele tratate. Studiul evidenţiază un efect mai pronunţat atunci când informaţiile false vizau războiul din Ucraina şi un efect limitat în cazul subiectelor legate de sănătate sau de mediu.
În paralel, studiul arată că fact-checking-ul influenţează comportamentul utilizatorilor.
"Pentru un utilizator obişnuit, faptul că a distribuit o informaţie falsă care va fi semnalată ca atare îi va reduce pe termen scurt utilizarea reţelelor sociale. Adică va distribui mai puţine informaţii pe Facebook şi, mai ales, va distribui mai puţine informaţii false", a explicat Julia Cagé.
"Lupta împotriva dezinformării rămâne dificilă, însă este încurajator să constatăm că fact-checking-ul face o diferenţă reală, mai ales atunci când este rapid şi identificat clar ca atare. Asta ne motivează să ne continuăm şi să ne intensificăm munca", a declarat Nina Lamparski, redactor-şef adjunct al serviciului de investigaţii digitale din cadrul AFP.
Comentează