DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Veşti bune de la Banca Naţională: NU există riscuri severe pentru stabilitatea financiară

bnr

A doua ediție din acest an a Raportului asupra stabilității financiare al BNR nu evidențiază riscuri de natură severă, care să afecteze stabilitatea financiară, a declarat marți viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, potrivit Mediafax.

Georgescu a adăugat că raportul evidențiază un nivel în creștere al unor riscuri, pe fondul manifestărilor internaționale, evidențiind în special tensionarea dezechilibrelor interne, în special pe fondul creșterii deficitelor gemene.

Raportul, la a cărui prezentare guvernatorul BNR Mugur Isărescu nu a fost prezent, „indisponibil din motive obiective”, după cum a precizat Florin Georgescu, evidențiază o sporire a riscurilor legate de tensionarea echilibrelor macroeconomice interne și de reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, în timp ce riscul pentru cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar rămâne la același nivel.

Un risc sistemic moderat, dar în creștere este structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar, a spus viceguvernatorul BNR.

Un risc sistemic redus, care se menține la același nivel cu cel din vară este riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.

Principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare este riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice, în condițiile în care deficitul bugetar pentru priimele zece luni a fost 2,8% din PIB, mai mare cu 0,6 pucte procentuale față de perioada similară a anului trecut, iar deficitul bugetar cash este estimat la 4,43% pentru finalul anului. „Aceste evoluții constituie o abatere semnificativă de la traiectoria necesară pentru a atinge obiectul structural pe termen mediu de 1% din PIB, cât și limita de 3% din PIB pentru deficitul bugetar”, a spus Georgescu. Creșterea cheltuielilor cu asistența socială, estimate că vor ajunge la 14,3% din PIB la finalul anului 2022, comparativ cu 10,7% din PIB în 2019 este un alt element perturbator, urmând să reprezinte 65% din PIB.

Un alt element de risc este tensinarea pieței muncii, care se va manifesta și în perioada următoare, provenind din disponibilitatea redusă a forței de muncă, decalajul între pregătirea ofertei de personal și cererea angajatorilor, rata mare de inactivitate din rândul tinerilor, precum și din disparitățile la nivel regional.

Raportul evidențiază că România a înregistrat îmbunătățiri privind productivitatea muncii, însă majorarea costurilor cu forța de muncă peste nivelul acesteia poate afecta negativ competitivitatea externă.

Un alt risc este de natură externă, respectiv reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente, risc evidențiat de FMI și Banca Centrală Europeană.

Incertitudinea economică pe plan internațional este în creștere, iar riscurile pe termen mediu se mențin la un nivel însemnat. În zona euro, decelerarea activității economice s-a produs pe fondul diminuării exporturilor și investițiilor, reflectînd încetiniri mai ample decît cele anticipate în Germania și Italia, țări care reprezintă principalii parteneri comerciali ai României.

Riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar bancar s-a manifestat, dar se remarcă o ușoară atenuare, arată documentul BNR, care invocă OUG 114/2018 și OUG 19/2019, cardul normativ privind darea în plată, precum și alte inițiative legislative supuse dezbaterilor parlamentare, dar care au fost declarate neconstituționale.

Un risc este și faptul că România se împrumută la cele mai ridicate randamente din regiune, iar nevoia de finanțare a crescut față de anul anterior. Randamentul titlurilor emise de România cu maturitate de 5 ani a fost în medie de 4%, în timp ce randamentul titlurilor emise de Ungaria a fost 1% iar al celor poloneze de 1,7%.

Necesarul de finanțare a statului este estimat că va crește cu 28% la finele lui 2019, la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Calitatea protofoliului de credite bancare acordate firmelor se situează, pentru prima dată, sub pragul de alertă al Autorității Bancare Europene.

Pentru perioada următoare este așteptată o creștere a probabilității de rerambursare atât în cazul populației, cît și al companiilor nefinanciare. În cazul împrumuturilor ipotecare se estimează o creștere cu 0,44 puncte procentuale în următorul an, iar proiecțiile pentru companii indică o majorare până la 4,5% a probabilității de nerambursare în septembrie 2020, comparativ cu 2,9% în prezent.

BNR mai remarcă și disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilitățile din bilanțurile firmelor, în condițiile în care sumele cu întârzieri la plată reprezintă circa 9% din PIB, precum și nivelul scăzut al intermedierii financiare, aflată la cel mai redus nivel din UE (raportul credite bancare în PIB a fost 27% în septembrie 2019).

Problema demografică este o altă vulnerabilitate evidențiată de Banca Națională.

Un capitol special în document sunt riscurile legate de modificările climatice și implicațiile asupra stabilității financiare. BNR apreciază că riscul financiar are potențialul de a crea vulnerabilități pe termen mediu și lung la adresa sistemului financiar și economiei reale, companiile locale ce activează în domenii cu emisii consistente de CO2 concentrând 45% din valoarea adăugată brută și 40% din numărul de salariați. BNR apreciază că este nevoie de o strategie coerentă și implementată la timp pentru a diminua pierderile potențiale asupra ser

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.