Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.
Economia României va creşte cu numai 1,8% în 2023, prognozează economiştii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Previziunea a fost revizuită în jos, de la o creştere economică de 2,5%.
„Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, se prognozează că creşterea PIB-ului va fi de 1,8 la sută în 2023 în ansamblu. Producţia agricolă puternică şi exporturile, precum şi investiţiile robuste finanţate de UE, reprezintă puncte care ar putea influenţa pozitiv evoluţia, în timp ce slăbiciunile din industrie şi construcţii se aşteaptă să împingă în jos creşterea. În 2024, pe măsură ce inflaţia se moderează şi condiţiile financiare se relaxează, creşterea ar putea accelera la 3,2 la sută, cu excepţia unor şocuri majore”, scriu economiştii de la BERD.
Revizuirea este ultima dintr-o serie de rectificări negative cu privire la previziunile despre traiectoria economiei României în 2023. Dacă la începutul anului aproape toate prognozele mergeau spre o creştere de 3%, acum, prognozele actualizate, cu greu trec de 2%.
Ce spune BERD în raportul asupra economiei României:
Economia a demonstrat rezistenţă în 2022 şi a crescut cu 4,7%, stimulată de o cerere internă robustă şi acumularea de stocuri. În prima jumătate a anului 2023, creşterea a încetinit la 1,7%, faţă de anul precedent, reflectând o încetinire bruscă în al doilea trimestru. Cererea internă a rămas robustă, datorită cheltuielilor guvernamentale mai ridicate şi investiţiilor, dar epuizarea stocurilor şi scăderea exporturilor de bunuri în termeni anuali au afectat creşterea. Producţia industrială nu a reuşit să revină pe creştere până acum, reflectând şocul preţurilor la energie, precum şi o cerere externă mai slabă. Deşi inflaţia este încă ridicată, ajungând la 9,4% în iulie 2023, creşterea salariilor reale a fost pozitivă din martie 2023, reflectând condiţii strânse pe piaţa muncii. Cu toate acestea, poziţia fiscală s-a înrăutăţit, iar autorităţile pregătesc un plan de consolidare fiscală care să fie convenit cu Comisia Europeană. Deficitul fiscal ar putea să crească la 7 la sută din PIB în 2023, mult peste nivelul bugetat de 4,4 la sută din PIB. Prin urmare, moderarea consumului privat, alături de eventuale ajustări fiscale, vor defini probabil traiectoria de creştere în acest an.
Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, se prognozează că creşterea PIB-ului va fi de 1,8 la sută în 2023 în ansamblu. Producţia agricolă puternică şi exporturile, precum şi investiţiile robuste finanţate de UE, reprezintă puncte care ar putea influenţa pozitiv evoluţia, în timp ce slăbiciunile din industrie şi construcţii se aşteaptă să împingă în jos creşterea. În 2024, pe măsură ce inflaţia se moderează şi condiţiile financiare se relaxează, creşterea ar putea accelera la 3,2 la sută, cu excepţia unor şocuri majore.
Potrivit raportului publicat miercuri, în partea de sud-est a UE, zonă în care este încadrată şi România în analiza BERD, alături de Bulgaria şi Grecia, banca estimează o creştere medie a PIB de 2% în 2023 şi de 2,8% în 2024, ca urmare a inflației şi a mediului extern slăbit.
În Europa Centrală şi țările Baltice, banca prognozează un plus de doar 0,5% al PIB în 2023, față de 3,9% anul trecut, şi o creştere la 2,5% în 2024.
Informația vine în contextul în care există îngrijorări asupra impactului pe care îl vor avea măsurile fiscale recent adoptate de Guvern
Premierul Marcel Ciolacu a angajat marți răspunderea Guvernului pe pachetul de măsuri fiscale prin care speră să aducă la buget, doar la anul, 20 de miliarde de lei, în timp ce ar trebui să reducă cheltuielile bugetare cu puțin peste 3 miliarde de lei.
Deși specialiștii au avertizat că aplicarea acestui pachet va duce la închiderea multor firme și la o creștere generalizată a prețurilor, singura consecință asupra mediului de afaceri pe care Guvernul o menționează în expunerea de motive este reducerea evaziunii.
Economedia.ro și Profit.ro au analizat noul pachet fiscal și au evidențiat principalele măsuri:
IMM-urile plătesc de la 1 ianuarie 2024 impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme.
Băncile vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%. Varianta inițială prevedea un impozit de 1% pe cifra de afaceri a băncilor, suplimentar impozitului pe profit.
Companiile din sectorul de petrol și gaze plătesc o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri.
Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei. Pentru angajații din ultimele 3 sectoare menționate s-a decis și să plătească CASS.
TVA-ul mai rămâne 5% doar la cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică. Crește de la 5% la 9% pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive, livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă. Crește de la 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.
Taxa pe lux - Impozit special pe casele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro.
Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani.
Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
Cresc accizele la țigări și alcool de la 1 ianuarie 2024.
Impozit de 70% pentru veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită. Guvernul spune că măsura va duce la o creștere a conformării voluntare a contribuabililor și intră în vigoare la 1 iulie 2024. Până atunci „se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească obligațiile fiscale aferente acestora”.
După negocierile cu liderul UDMR Kelemen Hunor, a fost eliminată prevederea potrivit căreia administrațiile locale nu pot cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii pentru concerte, festivaluri, zilele localității etc.
Măsurile luate la stat
Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;
Desființarea posturilor vacante;
Desființarea funcției de șef birou;
Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție; b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție; c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.
Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;
Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;
Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală, precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României;
Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru angajații din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei;
Acordarea indemnizației de hrană doar pentru angajații din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei;
Vor fi introduse limite pentru dotarea cu autoturisme, consumul de carburanți, achiziția de telefoane mobile și de abonamente lunare de telefonie mobilă
Comasarea unor instituții prin care se estimează o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere, cât și pentru funcțiile de execuție și o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii.
Remunerațiile membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație/supraveghere de la întreprinderile publice (atât la societăți cât și la regii autonome) cărora le sunt aplicabile prevederile OUG nr. 109/2011, să fie constituite dintr-o indemnizație fixă lunară, care nu poate depăși 3 câștiguri medii pe ramură. În cazul regiilor autonome, nu poate depăși 6 câștiguri medii pe ramură la regiile autonome și doar în anumite condiții.
Comentează