Veşti teribile în anul Centenar. Extrem de puţini basarabeni îşi doresc unirea cu patria mamă, România. Cifrele sunt de-a dreptul groaznice. Datele privind etniile din Republica Moldova sunt uşor de manipulat politic. Declaraţiile de Unire din ultima perioadă vin pe fondul unei identităţi etnice încă în dispută. În acest moment, în Republica Moldova, numai 7% din locuitori se declară români. Aproape 9% se declară ucrainieni şi 6% sunt ruşi. Cei mai mulţi cetăţeni din Republica de peste Prut - 75% - îşi spun moldoveni. Între aceştia, unii spun că vorbesc limba română, alţii că vorbesc limba moldovenească. În acelaşi timp, mulţi vorbitori de limba rusă se declară moldoveni, nu ruşi. Se pare că perioada sovietică şi tranziţia au creat contextul unei noi identităţi. Basarabenii nu îşi mai spun basarabeni, adică locuitori ai unei provincii istorice româneşti, ci moldoveni.
Directorul Institutului pentru Iniţiative Strategice, Vlad Kulminski, spune, bazat pe studii şi statistici, că diviziunea pro şi contra Unire datează de la începutul anilor '90. "Există un segment impunator care vrea unirea cu România, din convingere aș spune eu, pentu că acești oameni, unirea cu România înseamnă identitatea, apartenența la o civilizație, cultura vestică. Sunt unioniști din convingere. Este vorba de 10% din populație", a spus Vlad Kulminsky, anunţă Digi 24.
CIteşte şi: Un fost dictator militar a încetat din viaţă: Fusese acuzat de genocid în Guatemala
La Bardar, raionul Ialoveni, localnicii sunt aproape fără excepţie unionişti. Declaraţia de Unire de aici a fost semnată de toţi consilieri locali, de primar şi de viceprimar. "Ştim că Unirea nu se poate întâmpla decât dacă va veni prin hotărârea Parlamentelor, dar este o nevoie de o revitalizare care de data asta va veni de jos, de la cetăţeni", spune Mihail Tonu, viceprimar din Bardar.
Pentru mulţi, corupţia din România pare similară celei din Republica Moldova şi devine motivaţie pentru respingerea Unirii. "Pe o uşă intră şi pe alta ies. Că sunt toţi o gaşcă!! Miliardul unde e, cine l-a întors înapoi?! Miliardul nu-i! Nu e miliardul şi nimeni nu vrea să îl dea înapoi. Nimeni nu ştie! Ce e acolo, unde-o miliardul, unde-i? Că noi suntem săraci, nu avem ce mânca! Noi primim pensia şi nu avem ce mânca", spune o localnică din Bălţi.
Reversul medaliei în controversa - e sau nu este Republica Moldova un stat viabil - este disputa identitară. Diferenţierea iniţial arbitrară între român şi moldovean a devenit în ultimii ani un fapt, fără legătură directă cu rusificarea sau lipsa de informare. Vlad Kulminski îşi asumă identitatea de moldovean. Spune însă că, deseori, eticheta de moldovean echivalează cu cea de comunist, de gândire îngustă şi învechită.
Comentează