Peste 2.500 de petiţii formulate de femei au fost depuse, în perioada 2017 - 2025, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a informat, marţi, vicepreşedintele instituţiei, Adrian-Nicolae Diaconu.
Prezent la Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice "România fără violenţă domestică", reprezentantul CNCD a prezentat o statistică pentru perioada 2017 - 2025 care relevă depunerea unui număr de 2.541 de petiţii formulate de femei.
"Dintre acestea, o parte au vizat explicit criteriul de gen, fiind încadrate în domenii precum accesul la angajare şi profesie, accesul la educaţie, accesul la servicii publice, locuri publice, respectiv demnitate personală. În 2017 au fost depuse 42, pentru ca să ajungă treptat până la mai mult de 360 de petiţii depuse de femei pe diferite criterii. (...) Pe criteriul de gen pe an sunt depuse în medie 30 - 40.
În rest, vizează acces la angajare, în profesie, locuri publice, educaţie şi aşa mai departe. Demnitatea personală a înregistrat o creştere vizibilă cu un vârf de 27 de cazuri în 2025, ceea ce arată vizibilitatea şi realitatea sporită a fenomenului. Aceste date confirmă persistenţa unui problematici sociale recurente - discriminare pe criterii de sex şi hărţuire a femeilor şi contribuţia pe care CNCD o poate aduce este tocmai furnizarea de statistici cu referire la aceste domenii şi experienţa de soluţionare a petiţiilor depuse de către femei pe aceste domenii", a precizat Diaconu.
CNCD are atribuţii în domeniul prevenirii, constatării şi sancţionării, inclusiv monitorizării faptelor de discriminare
Potrivit acestuia, CNCD are atribuţii în domeniul prevenirii, constatării şi sancţionării, inclusiv monitorizării faptelor de discriminare.
"CNCD are competenţa de a constata şi sancţiona faptele de discriminare, inclusiv sub forma hărţuirii morale ca formă a discriminării, atunci când acestea se raportează la unul dintre criteriile protejate de lege, respectiv rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant şi aşa mai departe.
Natura juridică a CNCD este aceea a unui organ administrativ jurisdicţional care aplică sancţiuni exclusiv contravenţionale. (...) În situaţiile în care comportamentele sesizate se circumscriu unor criterii de discriminare protejate de legislaţia noastră, respectiv Ordonanţa de Guvern 137/2000, spre exemplu discriminare pe criteriu de sex sau manifestată prin hărţuirea femeilor, instituţia noastră are competenţa de a analiza şi sancţiona contravenţional aceste fapte", a explicat vicepreşedintele CNCD.
Comentează