„Cei care se opun limbii române vor să câștige cu orice preț alegerile viitoare și dacă vor reuși acest lucru ne vor impune să recunoaștem limba rusă ca limbă oficială de comunicare între etniile din Republica Moldova.
Aceasta ce ar însemna, de fapt, declararea limbii ruse ca limbă oficială a Republicii Moldova”. Sunt cuvintele ambasadorului Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, invitat special în studioul RFI România.
România este astăzi principalul partener comercial al Republicii Moldova, iar companiile din România au investit peste Prut mai bine de 300 de milioane de euro. Aceasta, în afara marilor proiecte comune de infrastructură. O miză în plus pentru parcursul pro-european al Republicii Moldova.
Dar dincolo de aspectele geopolitice și economice, rămân integrarea culturală și comuniunea de limbă și identitate. Și acestea pot fi puse în pericol, în cazul în care la Chișinău se va schimba orientarea geopolitică.
Limba rusă ar putea fi impusă ca limbă oficială în Republica Moldova, avertizează ambasadorul.
Despre miza alegerilor din 28 septembrie:
„De data aceasta decidem nu doar parcursul european, decidem și viitorul nostru ca stat democratic, decidem și posibilitatea de a mai vota liber, democratic, în viitor, decidem și destinul acestui stat pentru decenii de acum încolo.
De aceea este o miză foarte importantă, este la mijloc, este nu doar integrarea europeană, este democrația din Republica Moldova, este libertatea noastră la mijloc, este o miză existențială pentru Republica Moldova și, de asemenea, pentru apropierea noastră de România.
Toate proiectele pe care le-am inițiat în ultimii trei ani cu România ar putea Ca să fie uitate de noua guvernare, pentru că nu vor avea nici susținerea României și nici susținerea Uniunii Europene, Pentru că toate proiectele pe care noi le realizăm cu România se bazează pe susținerea financiară a Uniunii Europene, iar această susținere financiară vine și din. În urma unor angajamente democratice pe care Republica Moldova și le-a asumat.”
Despre încercările Rusiei de a influența diaspora moldovenească:
„Vedem aceste încercări, dar noi avem o diaspora bine informată și bine educată. Majoritatea celor care au părăsit Republica Moldova și s-au stabilit în alte state ale lumii, în special europene, au studii superioare și știu să se înțeleagă evoluțiile, au un cerc de relații care le permite să se informeze constant despre evoluțiile de acasă.
De aceea eu sunt încrezător că cetățenii noștri vor ști să se apere de aceste manipulări și încercări, de dezinformare și de dezbinare a lor.
Am demonstrat că diaspora Republicii Moldova înțelege mizele alegerilor, nu doar din Republica Moldova, dar și din România, și știe să se informeze corect, pentru că a luat o decizie foarte bună la alegerile prezidențiale din România și a susținut candidatul pro-european.”
Despre interesele economice ale României în Republica Moldova:
„Oamenii de afaceri din România deja sunt în Republica Moldova și sunt într-un număr foarte mare. Practic, România este cel mai mare investitor în economia Republicii Moldova. Peste 300 de milioane de euro s-au investit până în prezent în Republica Moldova de către diferite companii românești.
De asemenea multe companii străine care se află astăzi în Republica Moldova au venit mai întâi în România, ne-au cunoscut și și-au transferat sau și-au extins afacerile în Republica Moldova.
Avem o infrastructură tot mai bună, avem proiecte care vor fi în mare parte finanțate de Uniunea Europeană, în special de viitoarele resurse care vor veni din fondurile de preaderare ale Uniunii Europene. Și aceste resurse vor fi foarte, foarte mari.
Avem proiecte mari în domeniul energetic. De exemplu, să construim alte două linii de electrice de înaltă tensiune Bălți-Suceava și Strășeni-Gutinaș. Ne propunem să modernizăm căile ferate din Republica Moldova. Este un proiect ambițios.
Avem o înțelegere, un acord semnat cu România, să construim o linie, o cale ferată, de la Iași până la Ungheni, cu ecartament european, electrificată. Deja în parte există această porțiune. Ambiția noastră este să o extindem până la Chișinău.
Mai este și alt proiect care, evident, poate fi atrăgător pentru investitorii din România care au deja o experiență foarte bună: construirea autostrăzii Unirea până la Chișinău. De la Ungheni până la Chișinău și de la Chișinău până la Odesa. Am văzut cu ochii mei calitatea bună a lucrărilor care s-au făcut pe autostrăzile pe A7, și este încurajator acest lucru. Mi-aș dori foarte mult să construim Autostrada Unirii până la Odesa.”
Despre apelul liderului AUR de boicotare a produselor moldovenești:
„Am zâmbit. Nimic mai mult. Nu cred că va avea efect acest apel, pentru că produsele noastre sunt foarte apreciate, pentru că în primul rând pentru calitatea lor. Există și latura sentimentală legată de Republica Moldova. Atunci când vorbim de vinurile noastre, ciocolata noastră dar nu numai.
Sunt tot mai multe companii care sunt prezente aici și câștigă încrederea consumatorilor. România este piața numărul 1 pentru produsele noastre, 30% din comerțul nostru extern este realizat cu România și acest lucru este îmbucurător. Am ajuns la cifra de 3 miliarde de euro cifră de afaceri a relațiilor noastre comerciale. Sperăm foarte mult să depășim această, această limită în anii următori și cred că acest lucru se va întâmpla foarte curând, pe măsură ce Republica Moldova va negocia aderarea sa la piața economică comună a Uniunii Europene și sper ca acest lucru să se întâmple mult mai curând decât aderarea noastră politică la Uniunea Europeană.
Ar fi păcat ca aceste oportunități să fie ratate de companiile din România, pentru că vă asigur că concurența va fi foarte, foarte mare.
Dar noi ne dorim capital românesc în Republica Moldova, pentru că piața noastră mică poate fi rentabilă doar integrându-se pe deplin cu cea a României și creând o piață economică comună, prin infrastructură, prin sisteme bancare comune. Acesta este viitorul nostru.
Și de fiecare dată când mă întâlnesc cu investitori străini, cu diplomați străini, îi încurajez să privească Republica Moldova ca parte integrantă a pieței economice românești, care se întinde de la Tisa până la Nistru.
Da, e o supărare a acelor forțe pentru că noi l-am susținut pe președintele Nicușor Dan. A fost o susținere în primul rând pentru Republica Moldova, pentru că noi ne doream și ne dorim foarte mult ca România să ne susțină în continuare pe calea integrării europene.
România, de fapt, este locomotiva noastră în acest proces, ne-a susținut necondiționat în timpuri foarte dificile, chiar și atunci când la Chișinău erau guverne politice de altă, cu altă orientare geopolitică, spre est. Dar România a persistat, a răbdat, a avut înțelepciunea necesară să ne susțină, inclusiv în acele momente. Și iată, acum, când avem și la București, și la Chișinău guvernări pro-europene, guvernări atașate valorilor europene, este o ocazie, ocazia, cea mai bună ocazie să nu ratăm unica șansă de a ne regăsi împreună în Uniunea Europeană. Și eu cred că lucrul acesta se va întâmpla.
De aceea noi ne doream ca viitorul președinte al României, să împărtășească idealurile noastre, aspirațiile noastre, valorile noastre, care sunt valorile comune.
Si unica persoană care putea să ducă la bun sfârșit aceste idealuri, proiecte este domnul Nicușor Dan. Ei nu ar trebui să se supere. Deci, asta este. Noi am votat pentru viitorul nostru european, pentru viitorul nostru comun românesc și cred că am făcut o alegere foarte, foarte bună. Să acceptăm realitățile așa cum sunt.”
Despre schimbările culturale și pericolul revenirii limbii ruse:
„Paradigma culturală început să se schimbe încet, dar sigur. Chiar în primii ani ai independenței, odată cu venirea a mii de studenți, tineri basarabeni, la studii în orașele României.
Până în prezent au studiat în România peste o sută de mii de tineri din Republica Moldova. Mulți din ei au rămas în România. Contribuie la dezvoltarea României, fie că sunt medici, fie că sunt ingineri, fie că sunt judecători, avocați, artiști, oameni de cultură, profesori.
Suntem aici, suntem integrați plenar, avem o comunitate de oameni de afaceri foarte activă și, aș spune chiar influentă în România. Artiștii noștri circulă frecvent aici, sunt oaspeți ai casei , avem evenimente comune.
Sărbătorim împreună Mărțișorul, sărbătorim împreună limba noastră română. Organizăm Bookfest la București și apoi la Chișinău. La sfârșitul lunii august începutul lunii septembrie, avem Reuniunea Teatrelor Naționale la Chișinău, avem Săptămâna Filmului Românesc în Republica Moldova, care se organizează nu doar la Chișinău, dar și în alte orașe ale Republicii Moldova.
Cei mai cei mai mulți turiști în din care vin în Republica Moldova vin din. Din România și cei mai mulți turiști care vin în România vin din Republica Moldova.
Mulți din noi, care au ajuns în România, au descoperit că avem o limbă mai arhaică, dar aceeași, românească.
Eu am făcut parte din prima generație de studenți care au venit în România, la Iași, și prieteni de ai mei de la Piatra Neamț îmi spuneau: «dar tu vorbești ca cei de la Vaslui!».
Deci nu era o limbă străină, dar trebuie să recunosc că aveam o problemă cu neologismele. Acest handicap l-am depășit foarte, foarte, foarte rapid. Cred că într-un an de zile lucrurile s-au îmbunătățit foarte, foarte bine, împreună cu colegii mei care venisem să studiem istorie la istorie la Iași.
Mereu citeam alături împreună cu dicționarul, dar a fost un efort. Am reușit și bine. Acum nu mai există această.
Se vorbește o limbă română foarte frumoasă la în orașele noastre din Republica Moldova, inclusiv și la sate, deci nu mai este acea limbă arhaică.
Puțini mai pun la îndoială esența românească a limbii noastre. Am reușit în cele din urmă, în ciuda unei rezistențe acerbe, să declarăm foarte clar în Constituție că limba noastră este limba română.
Dar această luptă trebuie continuată, acele forțe care se opuneau și se opun în continuare recunoașterii limbii noastre ca limbă română sunt în continuare destul de active în Republica Moldova.
Ele vor să câștige cu orice preț alegerile viitoare și dacă vor reuși acest lucru, atunci nu doar democrația noastră va fi pusă în pericol - pentru că deja și-au au declarat că vor restrânge votul pentru cei plecați în diaspora - dar, de asemenea, vor restrânge și drepturile noastre de a ne promova propria noastră identitate românească, de a vorbi liber în limba română.
Vor impune din nou, așa cum își doresc și cum își dorește Rusia, să recunoaștem limba rusă ca limbă oficială de comunicare între etniile din Republica Moldova, ceea ce ar însemna, de fapt, declararea limbii ruse ca limbă oficială a Republicii Moldova.
Eu sper să nu ajungem la acest scenariu. Am trăit, știu cât de prost ne simțeam la Chișinău, când toți în jurul nostru vorbeau limba rusă.
Nimeni nu voia să-ți răspundă în propria ta limbă, chiar dacă o numeau moldovenească. Te considerau un naționalist sau un retrograd. Eu sper ca generațiile noastre să nu ajungă la reînvierea acestui trecut rușinos pentru noi.”
Interviu de Ovidiu Nahoi
Comentează