Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, atrage atenția că discuția despre accesul copiilor pe rețelele sociale trebuie tratată mult mai serios decât printr-o simplă măsură de interzicere. Într-o postare pe Facebook, oficialul european explică faptul că la nivelul Uniunii există deja un cadru de analiză și propuneri concrete pentru siguranța minorilor în mediul digital.
El amintește că Parlamentul European a adoptat în noiembrie 2025 un raport non-legislativ dedicat protecției minorilor online, document care merge dincolo de stabilirea unei limite de vârstă și pune accent pe responsabilitatea platformelor, pe design sigur și pe educația digitală a familiilor.
Ce solicită Parlamentul European
În mesajul său, Victor Negrescu prezintă principalele direcții cerute de forul european:
„- un minimum armonizat de vârstă de 16 ani pentru accesul pe rețele sociale și alte servicii online, cu posibilitatea accesului între 13–16 ani doar cu consimțământ parental;
• aplicarea și implementarea strictă a cadrului legislativ existent precum Digital Services Act (DSA), pentru a obliga platformele să elimine caracteristicile dăunătoare și manipulatoare și să protejeze sănătatea și drepturile utilizatorilor tineri;
• evaluări și sancțiuni clare pentru platformele și serviciile care nu respectă obligațiile de protecție a minorilor;
• dezvoltarea de mecanisme tehnice eficiente de verificare a vârstei și design «safe-by-default» în produsele digitale;
• consolidarea capacității autorităților naționale și cooperarea la nivelul UE pentru asigurarea aplicării consecvente a regulilor.”
Propuneri pentru România
Negrescu susține că, plecând de la aceste concluzii europene, a avansat în ultimii ani soluții concrete pentru țara noastră, pentru care ar fi obținut inclusiv sprijin financiar și susținere din zona societății civile.
„- aprobarea unei Carți Naționale cu drepturile cetățenilor în mediul online, un standard clar de responsabilitate și protecție pentru toți utilizatorii.
• implementarea integrală a raportului Parlamentului European privind educația digitală incluzând programe de informare și educație digitală specializată pentru copii, tineri, seniori, părinți și profesori.
• valorificarea Programului Operațional Educație și a fondurilor PNRR pentru instrucție digitală și sprijin educațional, inclusiv pentru formare și ghidare.
• aplicarea coerentă a legislației DSA, DMA și AI Act în România, cu mecanisme naționale eficiente de control și aplicare.”
Lista măsurilor continuă cu ideea separării platformelor pentru minori de cele pentru adulți, precum și cu dezvoltarea unor spații digitale strict educaționale.
„- aplicarea principiului «ce e ilegal offline e ilegal și online», ca fundament al responsabilității digitale.
• separarea platformelor dedicate minorilor de cele pentru adulți dar și dezvoltarea unei infrastructuri și metode tehnice doar cu scop educațional, pentru a limita expunerea neadecvată.
• implementarea unui sistem coerent de sancționare și blocare pentru utilizatorii care încalcă regulile și penalizarea platformelor care nu își respectă obligațiile legale.
• consultarea reală a tinerilor și a părinților în orice strategie publică privind mediul digital.”
Apel la voință politică
În finalul mesajului, vicepreședintele Parlamentului European subliniază că toate aceste idei nu reprezintă simple declarații, ci au o bază legislativă solidă la nivel european și național.
„Aceste soluții nu sunt doar declarații de intenție, ci sunt ancorate în realitatea legislativă și societală națională și europeană. Acum este nevoie de voință politică pentru a le transforma în practici de protecție eficientă”, susține Negrescu.
Poziția exprimată de Victor Negrescu vine în contextul în care tot mai multe state europene discută despre limite de vârstă pentru rețelele sociale și despre responsabilitatea marilor platforme față de sănătatea emoțională a copiilor.
Comentează