Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, face dezvăluiri din bucătăria internă: „Negocieri extrem de dure”.
Negrescu, prim-vicepreședinte PSD, ne-a vorbit despre negocierile dure privitoare la Bugetul UE pentru anul 2026.
Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: Zilele trecute, ați anunțat o victorie privire la negocierile privind Bugetul UE pe anul 2026. Aș dori să-mi detaliați.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, face dezvăluiri din bucătăria internă: „Negocieri extrem de dure”
Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European: Parlamentul European și Consiliul au finalizat negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, sâmbătă dimineața, în jurul orei 02:00, după negocieri extrem de dure, în contextul în care și Europa se confruntă în prezent cu o problemă în ceea ce înseamnă resursele financiare necesare la nivel european.
Provocarea principală pe care o are astăzi Europa este să plătească împrumutul contractat pentru finanțarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență și, în acest context, există niște marje destul de limitate, pentru a crește bugetele pentru celelalte priorități europene.
Cu toate acestea, am reușit ca urmare a negocierilor să avem o creștere de peste 300 de milioane de euro, care se adaugă priorităților europene, față de propunerea pe care au avut-o inițial statele membre.
În sensul acesta, printre lucrurile care au fost obținute, aș enumera de exemplu că s-au obținut resurse financiare pentru programul de cercetare, 20 de milioane de euro.
Tot așa, peste 20 de milioane de euro, pentru zona de transport și energie, 105 milioane de euro, pentru Fondul European de Garanție pentru Agricultură, 10 milioane de euro, pentru protecție civilă, 25 de milioane de euro, pentru parteneriatul estic și, evident, există în continuare resurse suplimentare care s-au adăugat pentru mobilitate militară, pentru protecția frontierelor, pentru zona de sănătate sau pentru zona de educație.
În mod special, ce este relevant pentru România este că am reușit să obținem resurse financiare pentru creșterea capacității Centrului cu sediul la București, care se ocupă de zona de dezvoltare a competențelor și soluțiilor europene în materie de securitate cibernetică.
Reușind, astfel, să transformăm acest centru ce competențe cu sediul la București într-un pilon în ceea ce înseamnă infrastructura de securitate cibernetică europeană.
Această negociere privind bugetul pe anul 2026 s-a desfășurat într-un context extrem de dificil la nivel european, pentru că în continuare există blocaje și privind negocierile legate de viitorul buget european PO-2028, unde și acolo par să existe dificultăți în a avea resursele necesare pentru toate resursele cerute de statele membre și de cetățenii europeni.
„60-65% din bugetul european se distribuie direct statelor membre”
Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: Din bugetul pe 2026, de câți bani beneficiază România, pentru ce programe?
Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European: Am menționat mai devreme o serie de programe care vor beneficia de resurse financiare suplimentare.
Pe lângă acele programe pe care le-am menționat, trebuie spus că statele membre au vrut să taie 1,9 miliarde de euro din bugetul propus inițial de Comisia Europeană.
O valoare totală a bugetului pentru anul viitor este de 192,8 miliarde de euro, un pic mai mic acest buget decât cel pe anul 2025, în termeni reali, pentru că aici am avut și inflație.
Ceea ce înseamnă o abordare prudentă pentru infrastructura bugetară europeană.
Din aceste resurse, din cele 192,8 miliarde de euro, o parte sunt distribuiți pentru statele membre, pentru politica de coeziune, pentru politica agricolă comună conformă cu negocierile purtate la începutul cadrului financiar multianual și știm care sunt sumele alocate României.
Și restul sunt competiții europene. Toate aceste programe europene pe care le-am evocat EUforhealth, OrizontEuropa, Mecanismul de procecție civilă rescEU, zona de parteneriat estic, zona de acțiune umanitară sunt, în general, apeluri de proiecte la care România poate aplica cu proiecte viabile, România fiind, în ultimii ani, tot mai competitivă pentru astfel de aplicații cu fonduri disponibile la Bruxelles.
Să știți, în termeni generali, în actualul cadru financiar multianual, undeva la 60-65% din bugetul european se distribuie direct statelor membre și restul este disponibil pentru Europa, pentru acțiuni europene sau pentru astfel de competiții europene pe care Comisia Europeană le organizează.
Din nefericire, la propunerea pe care Comisia Europeană a făcut-o pentru perioada post 2028, acolo se schimbă raportul. Doar 40-45% ar merge către statele membre și restul ar fi gestionat de UE, lucru care a ridicat anumite semne de întrebare și din partea eurodeputaților, și din partea anumitor state membre.
Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: Contribuția România pe anul 2026 la bugetul UE cam cât ar fi?
Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European: Fiecare stat membru alocă cam 1% din PIB. Nu vorbim de nicio schimbare de contribuție în termeni procentuali.
Ce înseamnă pentru România apartenența la UE, în cifre
Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: V-am întrebat pentru că știți foarte bine că sunt unele voci anti-UE și aș fi vrut să clarificăm de câți bani beneficiază România și cu cât contribuim la bugetul UE.
Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European: România are un sold pozitiv în relația cu Uniunea Europeană. Pentru fiecare euro adus ca și contribuție la proiectul european, pentru care există foarte multe avantaje, un plus de securitate, mobilitate în spațiul Schengen, acces pe piața internă, acces pentru românii care vor să studieze sau să lucreze în altă parte, acces la informații ș.a.m.d., România primește înapoi între 7 și 9 euro, pentru fiecare dat pentru finanțarea acestei structuri europene.
Asta înseamnă că avem un sold eminamente pozitiv și un raport financiar extrem de favorabil pentru țara noastră.
La aceste sume se adaugă și fonduri care vin de la Banca Europeană de Investiții. La aceste sume se adaugă și disponibilitatea mediului privat de a finanța astfel de proiecte susținute de Uniunea Europeană, pentru că, de îndată ce primești bani europeni, acele proiecte au o garanție suplimentară de viabilitate.
Asta înseamnă investiții străine care vin către România, și pentru că suntem în UE, și pentru a susține aceste proiecte validate de Europa. Deci, dacă e să ne uităm dincolo de raportul strict 1 la 7-9, avem și un raport indirect, pe care eu îl cuantific de 1 la 20. Adică avem un efect multiplicator în economia națională foarte consistent, pe care trebuie să-l menținem și în următorii ani.
De aceea, e important pentru noi, ca să menținem în negocierile care se poartă privind bugetul post 2028 cel puțin aceleași sume pe care le primim în prezent.
Comisia Europeană a subliniat faptul și a propus ca în viitorul buget PO-2028 România să primească 60 de miliarde de euro direct realocați.
Pe lângă aceste 60 de miliarde de euro, România poate participa la competiții europene, unde din nou poate atrage sume la fel de consistente.
Deci, eu estimez ca în viitorul cadru financiar multianual PO-2028 România poate beneficia, dacă are proiecte mature, de undeva la 100 de miliarde de euro bani europeni, la care se pot adăuga din zona privată, din zona băncilor europene și internaționale cel puțin o sumă comparabilă undeva la 250 de milioane de euro bani europeni plus investiții care să sprijine aceste inițiative.
Ceea ce înseamnă că în PO-2028 România are în continuare o oportunitate de dezvoltare consistentă cu sprijin european.
Eugen Dinu, reporter STIRIPESURSE.RO: De la începutul invaziei ruse în Ucraina, au fost mai multe proteste ale fermierilor români și ale altor state membre. Are în vedere Parlamentul European să vină cu mai multe măsuri de sprijin?
Sprijin pentru fermieri
Victor Negrescu, vicepreședinte Parlamentul European: Personal, am și participat la o serie de întâlniri cu protestatarii veniți la Bruxelles sau la Strasbourg și susțin revendicările lor, de a trata agricultura ca un element important pentru securitatea europeană.
De aceea, ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul acesta, 2025, am obținut deja sute de milioane de euro în plus pentru nevoile fermierilor europeni.
Și acum, în bugetul pentru anul 2026, am obținut o creștere cu 105 milioane de euro pentru Fondul de Garanție.
Și aceste fonduri merg, în mod special, către tinerii fermieri, către finanțarea de noi oportunități, inclusiv în măsurile pentru promovarea produselor agricole europene.
De altfel, majoritatea schemelor de stat de sprijin pentru fermierii de la noi din țară s-au făcut cu bani europeni, ceea ce dovedește că Europa a fost crucială pentru sprijinirea agriculturii românești.
Fermierii români depind de subvențiile europene și, cu siguranță, fără aceste subvenții am fi avut dificultăți în a fi competitivi.
În logica aceasta, ce ne propunem noi în perspectiva viitorului cadru financiar multianual este să ne asigurăm că subvențiile pentru fermieri, la nivel european, sunt acordate într-o manieră corectă, echitabilă, adică subvenții egale pentru muncă egală - ceea ce nu se întâmplă, din nefericire, în prezent.
Există o promisiune de a realiza o convergență reală și trebuie să o împingem în această direcție.
De asemenea, cred că este important ca subvențiile să ajungă la cei care muncesc într-adevăr pământul, la cei care fac agricultură, la cei care vor să-și dezvolte fermele și ar trebui ca subvențiile să fie unele corect distribuite și pentru companiile performante, precum și pentru fermele mici și mijlocii care au nevoie de mult mai mult suport pentru a rămâne competitive și a avea acces la piață.
Sunt mai multe programe europene care trebuie să fie accesate, în așa fel încât să promovăm agricultura, fermierii români și industria agroalimentară și în alte state europene, dar și în statele cu care Europa a semnat tratate comerciale și unde avem acces facil pe piețele respectivelor state.
Pentru asta, trebuie să avem o strategie de promovare la export a produselor și împreună cu Ministerul Agriculturii știu că se lucrează la acest lucru.
Comentează