Premium
Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au demontat în aproape 50 de pagini toate chichiţele avocăţeşti ridicate de fostul premier al României, Victor Ponta, în dosarul în care a cerut anularea ordinului ministrului Educaţiei prin care i-a fost retras titlul de doctor. Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 7 februarie, ca neîntemeiată, cererea politicianului de anulare a acestui ordin. Potrivit motivării instanţei, avocaţii politicianului s-au întrecut în critici, când au redactat cererea de chemare în judecată, şi s-au legat de orice detaliu, chiar şi nesemnificativ, scrie Adevărul.
O decizie CCR ar putea aduce o gaură URIAȘĂ la buget. Ce spune ministrul Muncii
Practic, Ponta a ajuns să se plângă până şi de faptul că din materialele Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti lipseşte codul numeric personal al celui care a făcut sesizarea privind un posibil plagiat. „Absenţa codului numeric personal al autorului sesizării nu poate reprezenta un motiv de anulare a ordinului contestat, cât timp nu se contestă identitatea acestuia”, au explicat judecătorii.
Judecătorii au motivat în amănunt de ce au respins una dintre cele mai vehemente critici făcute de Victor Ponta care a invocat un „exces de putere” al fostului ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, prin faptul că a revocat pe cale administrativă titlul de doctor pe care l-a dobândit în urmă cu aproape 13 ani. În tot acest timp, titlul a produs efecte juridice, astfel încât Ponta a primit gradul de conferenţiar universitar şi a fost admis în Baroul avocaţilor.
„În situaţia emiterii deciziei prin care se constată nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, dacă aceasta este avizată juridic, ministrul are obligaţia de a lua măsurile prevăzute de articolul 170 din Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale”, susţin magistraţii în motivare.
Liviu Dragnea îl ÎNFRUNTĂ pe Tudorel Toader și îi face pe plac Monicăi Macovei
Într-o manieră aproape similară, Curtea a respins o altă critică a lui Ponta, care a susţinut că Mircea Dumitru ar fi fost imparţial în 2016, când a semnat ordinul de retragere al titlului, deoarece încă din 2012 acesta a fost unul dintre profesorii care înaintase sesizări privind un posibil plagiat în acest caz. „O astfel de critică privind lipsa caracterului de imparţialitate cu care a acţionat ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nu poate fi reţinută, cât timp acesta, prin emiterea ordinului, nu face o analiză proprie, ci execută o obligaţie prevăzută prin act normativ”, au arătat magistraţii.
Practic, potrivit legii, ministrul Educaţiei trebuia să semneze decizia finală a Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). El nu putea legal să respingă această propunere şi să nu retragă titlul. „De asemenea, în situaţia în care decizia finală a CNATDCU, avizată juridic, confirmă respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice nu are posibilitatea de a aprecia în sens contrar şi de a dispune retragerea titlului”, au explicat magistraţii.
Ponta s-a mai plâns şi de faptul că în cazul său s-au aplicat prevederi din anul 2011 sau chiar din 2016, deşi doctoratul său este dobândit în 2003. „Aceste acte administrative cu caracter normativ îşi produc efectele, criticile reclamantului referitoare la utilizarea de către Consiliu a modificărilor propriilor acte normative neputând fi primite”, arată Curtea de Apel. Magistraţii mai arată că până în 2004, dreptul intern nu prevedea o definiţie a standardelor de calitate sau a noţiunii de plagiat, dar că acest lucru nu ar determina inaplicabilitatea în cauză a prevederilor ulterioare. De asemenea, magistraţii au arătat că în raportul specialiştilor în drept privind teza de doctorat a lui Ponta, concluzii însuşite de comisia de lucru, sunt menţionate regulile Harvard (Harvard Guide to Using Sources: A Publication of the Harvard College Writing Program).
Fostul premier a mai invocat în instanţă şi o decizie a Curţii Constituţionale, despre care magistraţii au arătat că nu se poate aplica în cazul său. Apoi a mai pretins că de cazul său trebuia să se ocupe Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, dar magistraţii au spus că acest organism verifică doar cazurile personalului din domeniul cercetare-dezvoltare. Crezând că scoate asul din mânecă, Ponta a încheiat prin a le comunica judecătorilor că Parchetul General a clasat o anchetă deschisă împotriva sa, în 2013, într-un dosar în care a fost acuzat de plagiat.
„Neînceperea urmăririi penale faţă de reclamant sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de articolul 141 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor nu poate atrage anularea ordinului contestat”, i-a întors-o însă instanţa.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti este dată în faza de fond a procesului. Ea poate fi contestată la Curtea Supremă.
