Victor Ponta a fost lansat în politică de Adrian Năstase în 2001 ca șef al Corpului de control al Guvernului. Ulterior familia lui Ponta a spus că acesta avea simpatii mai degrabă liberale, dar PSD a fost singura forță care i-a acordat o șansă.
Între 2002 și 2006 Ponta este președinte al Tineretului Social Democrat. Tot în 2003 devine vicepreședinte al PSD, funcție pe care o ocupă până în 2004 și apoi din 2006 până în 2010.
Între martie și decembrie 2004, Ponta este Ministru Delegat, având sarcini în negocierea aderării la UE. După alegerile din 2004 Ponta este membru al Camerei Deputaţilor. El va rămâne membru al Camerei în toate legislaturile următoare.
În 2008 Victor Ponta este membru al guvernului Boc, fiind însărcinat cu relația cu Parlamentul. În 2009 este purtător de cuvânt al campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană. Mai târziu avea să spună că nu a votat cu Geoană în primul tur.
La finalul procesul electoral Ponta a spus fraza care urma să devină celebră: "La ei sistemul a funcționat mai bine. S-a întâmplat și pe vremea lui Ceaușescu". Fraza a fost interpretată ca o recunoaștere a existenței unor fraude electorale din partea PSD.
https://www.youtube.com/watch?v=8hEfzktmiSs
Victor Ponta devine președinte al PSD în 2010. Împreună cu Crin Antonescu lucrează la construcția Uniunii Social-Liberale. Inițial USL este format din PSD și Alianța de Centru Dreapta (PNL+PC). PSD se aliază separat cu UNPR în Alianța de Centru Stânga, ceea ce conduce la intrarea UNPR în USL.
În mai 2012, după căderea Guvernului Ungureanu, Victor Ponta devine prim-ministru al României. În iunie revista Nature publică detaliile unui plagiat din teza de doctorat a lui Victor Ponta.
În iulie 2012 USL declanșează referendumul pentru demiterea președintelui României. Decizia este extrem de controversată, în țară USL fiind acuzată de lovitură de stat iar relațiile cu Uniunea Europeană suferă o deteriorare masivă. Totuși, raportul de forțe USL - restul partidelor îngheață la aproximativ 60% - 40%. În august 2012, la Cape Town, Ponta devine unul din vicepreședinții Internaționalei Socialiste.
În alegerile legislative din 2012, USL câștigă 60% din voturi și, datorită algoritmului legal de alocare, aproape 70% din mandate. Ponta devine din nou premier, în pofida unor declarații anterioare ale lui Traian Băsescu care spunea că nu îl va numi niciodată candidat la funcție.
USL își propune revizuirea Constituției (sub coordonarea lui Crin Antonescu) și trasarea unor regiuni administrative (sub coordonarea Liviu Dragnea). În relația cu președintele, Ponta acceptă ceea ce ulterior se va numi „pactul de coabitare” și agreează numirea șefilor parchetelor.
Uniunea Social Liberală se destramă treptat. Ponta începe să sugereze că Antonescu nu dorește cu adevărat sprijinul PSD pentru a deveni președinte în timp ce liberalii sunt din ce în ce mai temători că vor fi dați la o parte. În februarie 2014 PNL iese din USL, invocând refuzul lui Ponta de a-l numi pe Klaus Iohannis vicepremier. (Și) ca urmare a acestui scandal Klaus Iohannis devine simbolul PNL.
Klaus Iohannis devine președintele liberalilor și candidat al PNL și PDL la Președinția României în timp ce pentru PSD candidează Victor Ponta. Deși Ponta este creditat permanent cu prima șansă și a avut o prestație mai dinamică în campania electorală, Klaus Iohannis câștigă victoria cu peste 54% în turul 2, pe fondul unei prezențe sporite la vot.
Eșecul lui Ponta poate fi pus pe seama campaniei electorale agresive care a antagonizat electoratul nehotărât și pe cei ce nu intenționau să meargă la vot. În plus, și mai ales, Guvernul gestionează dezastruos votul în străinătate. Mai multe dovezi anecdotice și chiar unele studii arată că cetățenii români din străinătate au influențat prietenii și familia să voteze împotriva lui Ponta.
După alegeri există presiuni pentru demisia lui Victor Ponta. Presiunile cresc în momentul în care Ponta este acuzat de DNA de fals în acte și spălare de bani. Totuși, premierul nu demisionează.
Ca premier, Ponta a "reîntregit" pensiile și salariile afectate de criza din 2009 și 2010. În timpul mandatelor sale România a avut creștere economică. Totuși, politicile sale sunt contestate de opoziție și au condus la complicarea relației cu FMI.
Premierul a tăiat masiv cheltuielile cu investiții ale statului (inclusiv cele de infrastructură) și căutat să sporească masa de impozitare (adeseori prin măsuri contestate). Cu banii astfel obținuți el a finanțat scăderea impozitelor și taxelor precum și unele măsuri sociale. Deși eficiente pe termen scurt, măsurile sunt criticate pentru efectul lor pe termen lung. Mai mulți experți considera că tăierea cheltuielilor în infrastructură și educație afectează grav potențialul de creștere ale economiei.
Comentează