Premium
Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vucic, aflat la guvernare, se află în fruntea alegerilor anticipate de duminică, cu 46,6% din voturi, potrivit unei proiecții realizate de casele de sondaje Ipsos și CeSID, relatează Reuters.
Alianța de opoziție Serbia împotriva violenței (SPN) ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu 23%, în timp ce Partidul Socialist din Serbia al ministrului de externe demisionar Ivica Dacic se află în urmă cu 6,9%.
Sondajele, ale căror proiecții de vot se bazează pe o numărătoare parțială a unui eșantion reprezentativ de secții de votare, au precizat că până la ora 19.00 (19.00 GMT) prezența la urne era de 55,9%.
Un total de 18 partide și alianțe își dispută sprijinul electoratului de 6,5 milioane de locuitori pentru 250 de locuri în parlament. Pragul pentru a intra în parlament este de 3% din voturi.
Alegeri anticipate pe fondul unor nemulțumiri sociale
Două împușcături în masă în luna mai, soldate cu 18 morți, dintre care nouă elevi de școală primară, au declanșat proteste care au zguduit controlul de zece ani al lui Vucic și al SNS asupra puterii. Nemulțumirea a fost agravată de creșterea inflației, care a atins 8% în noiembrie.
Partidele de opoziție și organismele de supraveghere a drepturilor îl acuză, de asemenea, pe Vucic și SNS de mituirea alegătorilor, de înăbușirea libertății presei, de violență împotriva oponenților, de corupție și de legături cu crima organizată. Vucic și aliații săi neagă aceste acuzații.
CeSID și IPSOS, care monitorizează împreună votul de duminică, au raportat nereguli, inclusiv sosiri organizate ale alegătorilor la secțiile de votare, fotografierea buletinelor de vot și erori de procedură.
Comisia Electorală de stat a declarat că observatorii electorali din cadrul organismului de supraveghere CRTA au fost atacați în nordul Serbiei. O persoană a fost ulterior arestată în legătură cu incidentul, a declarat poliția.
Serbia ar vrea în UE
Alegerile parlamentare, al cincilea din 2012, coincid cu voturile locale în majoritatea municipalităților, în capitala Belgrad și în provincia nordică Voivodina.
Serbia, candidată la aderarea la Uniunea Europeană, trebuie mai întâi să normalizeze relațiile cu Kosovo, fosta sa provincie cu populație predominant albaneză care și-a declarat independența în 2008, după o revoltă de gherilă la sfârșitul anilor 1990. Negocierile dintre Belgrad și Pristina, negociate sub egida UE, sunt în impas, iar tensiunile rămân ridicate.
Serbia trebuie, de asemenea, să elimine corupția și crima organizată, să liberalizeze economia și să își alinieze politicile externe la cele ale UE, inclusiv să introducă sancțiuni împotriva aliatului său tradițional, Rusia, ca urmare a invaziei acesteia în Ucraina.
